FOTO Lecția poloneză pentru România: Producția o faci în țară. Nu vinzi materie primă. România primește subvenții pentru cereale, dar importă biscuiți

Între 2009 și 2023, România a trecut de la un deficit comercial de 7 miliarde de euro la 35 miliarde euro.

Polonia, în același interval, a mers din minus 12,3 miliarde euro în plus 13,5 miliarde euro.

Ambele țări au avut acces la aceleași fonduri europene, același tip de climă, același context geopolitic.

CITEȘTE ȘI LISTA Zonele cu cele mai mari și mai mici salarii. Peste tot, așteptările angajaților sunt cu 30% mai mari decât salariile pe care le și încasează

Evoluțiile s-au dus însă în direcții opuse, arată studiul „Deficitul comercial al României – industria agroalimentară”, realizat de Călin Costinaș, reprezentant al Grupului de lucru „Competitivitatea lantului valoric agroalimentar – Produs Romanesc”, și analizat de Profit.ro.

Deficitul alimentar al României, în aceeași perioadă, a crescut de peste șapte ori. De la -0,4 miliarde euro în 2009, la -3 miliarde euro în 2023. În Polonia, balanța alimentară s-a dus din plus 1,4 miliarde de euro în plus 7 miliarde de euro.

Defalcat, în 2024, România avea cele mai mari deficite la carne (-1,2 miliarde de euro), lactate și ouă (-769 milioane), legume (-716 milioane), patiserie și cereale procesate (-544 milioane), conserve de legume și fructe (-558 milioane), cacao și derivate (-424 milioane). Polonia, pentru aceleași grupe, marchează creșteri de exporturi între +200% și +1700% față de 2007. La carne, +5 miliarde euro. La patiserie, de peste opt ori. La preparate din cacao, de aproape 18 ori.

„România exportă subvenții. Polonia exportă plus-valoare. Polonia a stimulat producția de produs finit. România a rămas la materie primă.”, scrie reprezentantul grupului.

CITEȘTE ȘI TABEL România conduce de departe în UE la numărul de cetățeni care au plecat să trăiască în alte țări comunitare - de două ori mai mulți decât polonezii

Problema consum - producție

Pe același interval, salariul mediu net în România a crescut cu 260%, în timp ce producția alimentară internă a crescut cu doar 118%, arată studiul. Spune mai departe că diferența s-a acoperit prin importuri. Pentru că structura consumului s-a modificat mai repede decât capacitatea de adaptare a producției interne.

Exporturile agroalimentare ale Poloniei sunt dominate de produse procesate: carne ambalată, lactate, conserve, dulciuri și chiar panificație. În România, aceleași categorii se regăsesc pe coloana de import.


Mai încolo de alimentar: bitum

Diferențele de integrare industrială se regăsesc și dincolo de sectorul alimentar, arată studiul.

România importă peste 80% din bitumul necesar pentru infrastructura rutieră, în condițiile în care are o singură fabrică, cu o capacitate de 75.000 de tone, față de un necesar de 600.000–700.000.



 

Fonduri europene sunt și ieșiri de capital

Fondurile europene destinate agriculturii, infrastructurii sau energiei verzi se suprapun cu fluxurile de import, sugerează Costinaș în studiu.

România primește subvenții pentru cereale, dar importă biscuiți.

CITEȘTE ȘI Soarta apartamentelor din blocuri cu bulină roșie: Studiu de caz - Vândut de patru ori mai lent, negociat de trei ori mai dur și costă cu o treime mai puțin

Finanțează drumuri, dar cumpără asfalt. Încasează bani pentru tranziția energetică, dar cumpără echipamentele din afară. „Primim subvenții, dar exportăm subvenții.”, spune autorul studiului.

Soluția imposibilă: coordonare centralizată

În a doua parte a studiuluii, Costinaș avansează o soluție pentru reducerea dezechilibrelor comerciale. Propunerea merge în direcția formării unui mecanism de coordonare extins, cu participarea directă a actorilor economici și a instituțiilor publice.

Structura propusă de el este împărțită în trei echipe: una decizională (guvern, retaileri, autorități), una de analiză (cu rol de diagnostic sectorial) și una de implementare (la nivel industrial).

Modelul Poloniei și în România

Reprezentantul grupului merge mai departe și propune constituirea unui “task force” care să privească piața dinspre consum spre producție și să includă perspectiva.

CITEȘTE ȘI Avertisment privind înșelăciunile cu locuri de cazare pe litoral: Cazări fantomă, fotografii de pe alte site-uri, prețuri atrăgătoare, solicitări de plată

Modelul promovat de studiu urmărește replicarea în România a tipului de integrare industrială aplicat în Polonia. Documentul nu intră însă în detaliu cu modul în care ar fi realizată coordonarea, nici cine ar deține inițiativa sau calitatea administrativă a statului român.