Datoria publică a crescut sub coaliția PSD-PNL cu peste 36 de miliarde de euro într-un singur an, volum record. România are cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Derapajul fiscal major al guvernării PSD-PNL a adăugat 36 de miliarde de euro la datoria publică într-un singur an, un volum record, cu jumătate peste cel din primul an de pandemie. Datoria publică a crescut cel mai mult din UE ca pondere în economie anul trecut, precum și în ultimii cinci ani, conform analizei Profit.ro.

În anul 2024 nu au fost mari molime, dar au fost patru rânduri de alegeri care s-au încheiat cu păstrarea puterii de către coaliția PSD-PNL.

Prețul? Finanțele publice au fost devastate anul trecut, cu un deficit care a spart pragul de 9% din produsul intern brut. Ponderea deficitului în PIB, la 9,3%, a fost peste cea din 2020 (9,2%) și doar ușor sub cea record din 2009 (9,5%). Doar că în cei doi ani menționați am avut recesiuni severe, cauzate de pandemie, respectiv Marea criză financiară și economică globală.

În 2024 am avut doar alegeri.

Ieri, în urma alegerilor prezidențiale în care candidatul coaliției, Crin Antonescu, nu a prins turul II, PSD a decis ieșirea de la guvernare, iar Marcel Ciolacu și-a dat demisia din postul de prim-ministru.

CITEȘTE ȘI Firmele mici și foarte mici cresc numărul de posturi ofertate. Unde se găsește cel mai ușor de muncă

Cele trei mari agenții de rating au redus toate perspectiva României de la stabilă la negativă. România este oricum pe ultima treaptă recomandată investițiilor și are cel mai mic rating din UE.

În bugetul aprobat pentru 2024, deficitul era stabilit la 87 miliarde de lei sau 5% din PIB, în scădere de la nivelul de 105,6 miliarde de lei (21,4 miliarde de euro) sau 6,6% din PIB în 2023. În cele din urmă a ajuns la 163,7 miliarde de lei (32,9 miliarde de euro) sau 9,3% din PIB.

CITEȘTE ȘI Noi hoteluri în România. Încurajați de performanța în creștere a pieței hoteliere din București, investitorii vor construi circa 1.000 de camere de hotel noi până în 2027

Doar dobânzile plătite în plus la datoria suplimentară generată de deficitul peste ținta inițială ne costă circa 5,5 miliarde de lei pe an.

Anul trecut au crescut cheltuielile de personal cu aproape un sfert, cele cu asistența socială cu peste 17% (în principal ca urmare a majorării pensiilor), în timp ce cele cu bunuri și servicii au avansat cu 21%.

Cele trei categorii reprezintă 22,6%, 30,8%, respectiv 12,9% din totalul cheltuielilor. Cheltuielile de investiții (16% din total) au crescut cu 19% - în timp ce cheltuielile din fonduri UE s-au redus cu 25%, la 46 miliarde de lei în timp ce cele fondurile bugetare naționale s-au dublat la 74 miliarde de lei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Deficitul bugetar a ajuns deja, în doar trei luni, la un nivel îngrijorător de 2,3%, chiar mai ridicat decât în primele trei luni 2024. Timpul se scurge pentru Guvern, situația devine tot mai complicată

Deși premierul Marcel Ciolacu a repetat în mai multe rânduri că deficitul s-a făcut „pentru investiții”, în realitate acesta a fost generat de toate categoriile de cheltuieli, cu cel mai mare impact în rândul celor cu salariile bugetarilor și pensiile.

Creșterea cheltuielilor cu investițiile din fonduri naționale trebuie interpretată în context electoral – transferuri către autoritățile locale – și coroborată cu performanța foarte slabă a accesării fondurilor europene, mai ales ca urmare a blocării PNRR.

România nu mai e o țară cu datoria mică

Datoria publică a României a crescut anul trecut cu 36,2 miliarde de euro, la 193,8 miliarde de euro. Creșterea de datorie este cu jumătate mai mare față de cea din 2023 de 23,2 miliarde de euro și de două ori peste cea de 18 miliarde de euro din 2022.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Erste avertizează că România are nevoie de un nou pachet fiscal pentru a evita ratingul junk. „Politica paralizată pune în pericol ratingul.” Cheltuieli de 90% cu salarii și pensii

În anul de pandemie 2020, datoria publică creștea cu 24,4 miliarde de euro.

Și creșterea ponderii datoriei publice în PIB a fost una deosebit de ridicată anul trecut, reflectând deficitul deosebit de ridicat.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ CE a calculat - Deficitul bugetar al României pe 2024 a trecut de 9% - surse. Acesta este nivelul de la care România trebuie să coboare în acest an la 7%

Datoria publică a crescut într-un singur an cu 5,9 puncte procentuale, de la 48,9% din PIB la 54,8% din PIB, cea mai mare dinamică din UE – pe locul 2 este Polonia, cu un plus de 5,8 pp.

România se remarcă printre țările care au înregistrat o creștere aproape continuă a datoriei publice de la pandemie încoace. Față de 2019 are detașat cea mai mare creștere de datorie, de 19,8 puncte procentuale, comparativ cu o medie de 3,6 pp la nivelul UE.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Statistica revizuiește în scădere creșterea economică pe anul trecut. Cu un deficit de aproape 9%, avansul PIB e minuscul

Față de 2020, creșterea de datorie este de asemenea cea mai mare, de 8,2 pp, comparativ cu o scădere de 8,5 pp în UE – în 7 dintre cele 27 de țări UE a crescut datoria publică față de 2020, în timp ce în restul a scăzut, în cazul Portugaliei, Greciei, Croației și cu 30-50 pp.

Creșterea datoriei publice vine în contextul în care produsul intern brut a crescut în termeni nominali cu 9% anul trecut (29,5 miliarde de euro), la 353,8 miliarde de euro – creșterea reală a fost însă minusculă, pe fondul inflației.

CITEȘTE ȘI VIDEO Bolojan anunță cum va contraataca UE față de Trump: Efecte negative și asupra economiei românești

România avea a cincea cea mai mică datorie publică din UE în 2019, iar în 2024 a coborât pe poziția a 11-a, foarte aproape de Polonia (care în 2019 avea o datorie public cu 10 pp mai mare).

Ținta de deficit de 7%, în pericol

Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 7% în acest an, însă execuția bugetară la 3 luni arată deja un deficit de 2,3% din PIB, ceea ce înseamnă o rată anualizată de 9,2%.

Oficiali ai Ministerului Finanțelor au arătat deja că se pregătesc noi măsuri fiscale pentru a reduce deficitul – acestea ar urma să fie luate după alegerile prezidențiale din mai.