Creditarea continuă să crească cu rate de peste 9%, dar dinamica reală este mâncată de inflație. Pe partea de economisire, populația s-a orientat mai mult în ultimul an către valută. În masa monetară, dinamica nominală a accelerat în ultimele trei luni, dar sub inflație. Populația a continuată să ceară cash, cu o creștere de circa 10 miliarde de lei în două luni a banilor în circulație, posibil pe fondul reverberațiilor politice în mediu financiar, relevă datele analizate de Profit.ro.
Creditul privat a încetinit atât în ritm lunar, cât și anual în iunie, însă o scădere mai amplă de viteză vine în termeni reali, în contextul accelerării inflației.
Soldul creditului a urcat la 436,9 miliarde de lei în iunie, cu 1,2% peste nivelul din mai și cu 9,1% peste cel din iunie 2024. Ajustat cu inflația, creșterea lunară a fost de 0,7%, iar cea anuală de 3,2%, ambele în încetinire față de luna precedentă.
De altfel, ritmul anual real e cel mai scăzut după august 2024 în condițiile reaccelerării recente a inflației, care a urcat de la 4,9% în aprilie la 5,5% în mai și 5,7% în iunie și este așteptată să meargă la 7,5-8% în următorul an, pe fondul majorării TVA, a accizelor și a creșterii abrupte a facturilor la energia electrică.
Soldul creditului în lei a urcat cu 1,1% față de mai și cu 10% față iunie 2024, la 304,7 miliarde de lei. Se remarcă creșterea cu 1,2% a creditelor în lei acordate populației, comparativ cu mai, în timp ce dinamica anuală a fost de 12,9%, la un sold de 182,6 miliarde de lei.
Firmele au fost mai puțin interesate de creditele în lei și ritmul lunar a fost de 0,9%, în timp ce cel anual a atins 6%, doar ușor peste inflație, până la un sold de 122 de miliarde de lei.
Creditul în valută a crescut cu 1,5% față de mai și cu 7% față de iunie 2024, la 132,2 miliarde de lei echivalent – date care înglobează deprecierea recentă a leului. Populația mai are credite în valută de doar 16,5 miliarde de lei echivalent, după o rată anuală de scădere de 15%, în timp ce firmele și-au mărit soldul cu 1,9% față de mai și cu 11% față de iunie 2024.
Depozitele au scăzut cu 0,8% față de mai și au urcat cu 7,5% față de iunie 2024, până la 629,2 miliarde de lei. Soldul în lei a scăzut cu 1,2% față de mai și a urcat cu 2,9% față de anul trecut (consistent sub inflație), la 423,6 miliarde de lei. Firmele și-au redus depunerile în lei cu 3,6% față de mai, la 172,9 miliare de lei, în timp ce populația și le-a majorat cu 0,5% și cu 7,6% în termeni anuali, la 250,8 miliarde de lei.
Depozitele în valută au stagnat în termeni lunari și au urcat cu 18,5%, la 205,6 miliarde de lei. Populația avea depozite cu 15,4% peste nivelul de anul trecut, la 138,8 miliarde de lei, în timp ce soldul firmelor a crescut cu 25,5%, la 66,8 miliarde de lei.
Masa monetară (M2) a scăzut cu 0,6% față de mai și a urcat cu 8,9% în termeni anuali, la 745,7 miliarde de lei. Creșterea reală este de 3%, similară celei din luna precedentă.
Se remarcă ritmul încă ridicat al M1, compusă din cash și depozite la vedere, de 2,2% față de mai și 12% față de iunie 2024, la un volum de 464,1 miliarde de lei.
Numerarul în circulație a crescut cu 0,8% în termeni lunari, respectiv 15,1% în termeni anuali, la 134,1 miliarde de lei. Este continuată cererea mare de numerar vizibilă și în mai, un posibil efect al tensiunilor financiare generate de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și demisia Cabinetului Ciolacu.
Față de aprilie, numerarul a urcat cu 10 miliarde de lei, în timp ce avansul pe ultimele 12 luni e de 32 de miliarde de lei.
Depozitele la vedere au urcat cu 2,8% lunar și 10,8% anual, la aproape 330 de miliarde de lei.
