Industria petrochimică din Europa se confruntă cu un val de închideri de combinate, după mai mulți ani de pierderi și o creștere rapidă a capacităților globale, în special în China, arată o analiză Reuters.
Costurile mari de producție și combinatele învechite au creat probleme producătorilor europeni, astfel că regiunea este din ce în ce mai dependentă de importurile de produse petrochimice primare precum etilenă și propilenă, materia primă din care se realizează mase plastice, produse farmaceutice și numeroase bunuri industriale, scrie Agerpres.
„În timp ce restul lumii construiește peste 20 de noi instalații de cracare, Europa alunecă într-un declin industrial”, a spus recent fondatorul grupului INEOS, Jim Ratcliffe, referindu-se la o componentă din cadrul combinatelor petrochimice.
Miliardarul Jim Ratcliffe a făcut avere prin cumpărarea de combinate petrochimice de la BP și alte firme, iar alături de alți lideri de business a criticat lipsa de acțiune politică.
Comisia Europeană a răspuns luna aceasta cu promisiunea de a sprijini producția locală de substanțe chimice considerate strategice pentru industria sa, precum etilena și propilena. Bruxelles-ul intenționează să majoreze ajutoarele de stat pentru modernizarea combinatelor petrochimice și va cere ca în licitațiile publice să aibă prioritate produsele fabricate în Europa, la fel cum s-a întâmplat cu legislația din 2023 pentru metale și minerale.
Însă această mutare ar putea să vină prea târziu pentru a repara pagubele.
„Este ca și cum ai fi pe Titanic. Nu poți să rămâi în negare. Trebuie să găsești o barcă de salvare”, spune Giuseppe Ricci, director de transformare industriale la grupul italian Eni. Acesta a dezvăluit că în ultimii cinci ani Versalis, divizia de petrochimie a grupului Eni, a acumulat pierderi de peste trei miliarde de euro, pe măsură ce firma a închis ultimele două instalații de cracare cu abur din Italia și a investit două miliarde de euro în biorafinare și reciclare chimică.
Alți mari producători globali, precum Dow, ExxonMobil, TotalEnergies și Shell, închid sau revizuiesc activele lor petrochimice din Europa. Majoritatea facilităților programate pentru închidere sunt facilități de cracare, care transformă hidrocarburile în etilenă, propilenă și alte substanțe petrochimice primare.
Un document elaborat în luna martie de opt state membre UE arată că 500.000 de locuri de muncă ar putea fi în pericol din cauza posibilei închideri a majorității instalațiilor de creare din Europa până în 2035.
Problema este că instalațiile din UE sunt, în mare parte, facilități de talie mică și medie care funcționează la mai puțin de 80% din capacitate, un nivel considerat drept neeconomic.
Până la 40% din capacitățile de producție de etilenă din UE, care se ridică la un total de 24,5 milioane de tone pe an, sunt în pericol mare sau mediu de a fi închise, potrivit firmei de consultanță Wood Mackenzie.
„Proporția instalațiilor de cracare din Europa care sunt în pericol este mult mai mare decât în alte regiuni”, spune Robert Gilfillan, analist șef pentru piața de plastice și reciclare la Wood Mackenzie.
În timp ce combinatele petrochimice mai vechi din Europa utilizează țiței ca materie primă, cele din SUA și Orientul Mijlociu utilizează ingrediente mai ieftine precum etan, un produs secundar al gazelor de șest.
Capacitatea de producție de etilenă a Americii de Nord ar urma să crească până la 58 milioane de tone în 2030, de la 54 milioane de tone în prezent, potrivit firmei de consultanță ADI Analytics.
Între timp, capacitatea de producție de etilenă a Chinei va crește cu 6,5% în fiecare an din 2025 și până în 2030, când va produce aproape 87 milioane de tone pe an, a estimat în luna mai directorul general de la China National Chemical Information Centre, Huang Yinguo. Este vorba de o capacitate de trei ori mai mare decât cea existentă în prezent în Uniunea Europeană.
De asemenea, producătorii chinezi au început să deschidă facilități în Asia de Sud-Est de unde să exporte spre Europa și America de Nord, în ideea de a evita taxele pe carbon și tarifele vamale impuse la produsele fabricate în China.
Decidenții europeni sunt acum în fața unei alegeri dificile: să intervină în mod decisiv sau să stea și să vadă cum se erodează industria petrochimică de pe continent.
În documentul publicat în luna martie, țări precum Franța, Italia și Spania au cerut o strategie de tip „Critical Chemicals Act”, după ce datele recente arată că UE a fost un importator net de etilenă și propilenă în fiecare an din perioada 2019-2023.
Comisarul european pentru Industrie, Stephane Sejourne, a spus că Bruxellesul va identifica livrările și facilitățile de producție strategice. „În primul rând, asta ține de suveranitate – să ne ținem în funcțiune instalațiile de cracare cu abur”, a spus luna aceasta Stéphane Séjourné.
