Cotidianul financiar Financial Times a dedicat un amplu reportaj problemei urșilor din România care atacă oamenii și animalele. Ziarul britanic arată că guvernul României se confruntă cu apeluri tot mai numeroase pentru cote de vânătoare mai mari pentru a proteja proprietatea și animalele de cei 8.000 de urși sălbatici.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Financial Times dă exemplul unui chirurg bucureștean care are o casă de vacanță în Munții Carpați, care a fost spartă de urși, scrie G4Media.ro
Chirurgul în vârstă de 49 de ani a declarat că „acest urs nu a venit doar pentru frigiderul meu, ci a vizitat fiecare cameră din casă”, provocând pagube de aproximativ 10.000 de euro. În goana după mâncare, Popescu crede că ursul a spart aproximativ 20 de sticle și a sorbit alcoolul printre cioburile sparte. „A băut tot, m-a lăsat fără vodcă, fără whisky, fără șampanie”, a spus Popescu pentru Financial Times.
Pe măsură ce relația românilor cu acest mamifer de mari dimensiuni, o specie protejată în conformitate cu legislația UE, devine din ce în ce mai tensionată, unii solicită cote de vânătoare mai mari pentru a le proteja proprietățile și animalele, scrie FT.
În ultimii șapte ani, 14 persoane au fost ucise și 154 atacate de urși, potrivit Ministerului Mediului.
Atacurile pe o proprietate, cum ar fi refugiul de vacanță al lui Popescu, au loc mai frecvent decât interacțiunile directe cu oamenii. În ultimii doi ani, statul român a plătit aproximativ 2,5 milioane de euro sub formă de despăgubiri pentru daunele cauzate de urși, a precizat ministerul.
Într-o seară ploioasă de iulie în stațiunea montană transilvăneană Predeal, Laura Niculescu monitorizează activitatea „urșilor gunoieri” din oraș. În ultimii cinci ani, ea a filmat animalele de pe Valea Prahovei, unde scormonesc printre deșeuri și pătrund în casele oamenilor.
În acest tur, patru urși au apărut pe străzile din Predeal și alți patru au fost văzuți în pădurile din jur. În acea seară, ofițerii de poliție care încercau să localizeze un urs care se plimba pe străzi au declarat că au primit o sesizare de urs la fiecare oră.
„Nu avem echipe speciale pentru a gestiona această situație”, a spus Niculescu.
Ea a spus că o rezervație similară cu cea din parcul național Abruzzo din Italia, unde „oamenii plătesc pentru a vizita și a vedea urșii”, ar rezolva problema urșilor. Ea a adăugat însă că în România „interesul nu este să se facă bani, ci să îi omorâm”.
Ca un semn al încrederii tot mai mari a urșilor, serviciile de urgență din România au emis peste 4.000 de alerte prin SMS despre urșii care pândesc, între 2021 și mai anul acesta, față de 1.500 de notificări în cei doi ani anteriori.
Însă unii experți consideră că oamenii, mai degrabă decât urșii, sunt cei care își schimbă comportamentul.
„Urșii sunt singura specie sălbatică din România pentru care poți spera să obții despăgubiri dacă ai pagube, așa că, bineînțeles, oamenii vor încerca să abuzeze de acest lucru”, a declarat Csaba Domokos, expert în conservarea naturii la Milvus Group, un ONG. „Ceea ce este cert este că daunele și conflictele au primit cu siguranță mult mai multă atenție din partea mass-media.”
Autoritățile au încercat diferite abordări de-a lungul anilor. În perioada comunistă, vânătoarea de urși a fost una dintre distracțiile preferate ale dictatorului Nicolae Ceaușescu și ale anturajului său. Urșii mari erau adesea prinși în cuști și apoi eliberați pentru ca el să tragă.
În 2007, când România a aderat la UE, urșii au devenit o specie protejată în conformitate cu legislația UE, deși Bucureștiul a încălcat directiva prin faptul că a continuat să emită cote de vânătoare pentru a ucide câteva sute de exemplare pe an.
În 2016, vânătoarea de urși ca trofeu a fost complet interzisă. Dar, doar un an mai târziu, a fost introdus un sistem de derogare, în cadrul căruia guvernul emite „permise de intervenție” care permit vânătorilor să ucidă urșii „problematici”.
Criticii susțin că aceste cote sunt o stratagemă pentru a eluda interdicția de vânătoare, deoarece permisele sunt adesea vândute vânătorilor de trofee.
În iunie, în ultima sa zi de mandat, după ce guvernul României a schimbat mâinile în cadrul unui acord de împărțire a puterii, ministrul mediului Barna Tánczos a semnat un decret care permitea uciderea a 481 de urși în acest an, de peste trei ori mai mult decât numărul prevăzut pentru 2022.
Noul ministru al mediului din România, Mircea Fechet, vizează o cotă mai modestă de 220 de urși în acest an, în conformitate cu avizul Academiei Române. El a descris problema urșilor ca fiind o problemă „lose lose”: indiferent de decizia sa, fie îi va supăra pe ecologiști, fie pe vânători.
