Opinii

Toamna a început și suntem într-un moment de inflexiune profundă, marcat de suprapunerea unor presiuni care testează rezistența structurală a economiei autohtone.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a publicat pe Facebook un grafic din seria „Mit vs. Realitate”.

România discută enorm despre Europa, în mod firesc.

Europa are o problemă de competitivitate. O repetă de câțiva ani politicienii, economiștii, industria, investitorii.

Am trecut, de curând, prin câteva țări europene, mai la vest. Unde lucrurile nu stau tocmai strălucit – oricine pierde cinci minute să caute și să întrebe pe net află că nici occidentalii nu stau pe roze.

Uneori, cele mai importante schimbări dintr-o piață nu se văd în ziua în care sunt anunțate. Se văd câțiva ani mai târziu, în companiile care au crescut, în capitalul pe care l-au atras, în investițiile pe care le-au făcut și în numărul antreprenorilor care au înțeles că bursa poate fi mai mult decât un loc de tranzacționare, poate fi o sursă de finanțare pentru dezvoltare.

România a avut un deceniu foarte bun pentru antreprenori. Atât de bun încât ne-a creat, poate, și un obicei periculos: acela de a considera piața internă suficientă.

România a lansat în ianuarie 2023 un apel de 258,7 milioane de euro pentru fabrici de baterii și de panouri fotovoltaice, Comisia Europeană a autorizat schema o lună mai târziu, în forma în care fusese construită, iar în octombrie 2023 Ministerul Energiei a anulat apelul, pentru a-l relansa în februarie 2024 cu buget redus și cu o procedură schimbată din necompetitivă în competitivă.

România a păstrat cu bani din bugetul național, zeci de ani, o infrastructură industrială militară tocmai pentru situația în care producția ar redeveni strategică, dar în momentul în care această situație a apărut, descoperă că are nevoie de capital, tehnologie și produse aduse din nou din exterior.

Jaful de la North Hollywood din 28 februarie 1997 este reținut în memoria publică mai ales pentru schimbul de focuri care a urmat. Imaginile cu doi infractori echipați cu armuri improvizate și puști automate, care se confruntă cu zeci de polițiști pe străzile unui cartier din Los Angeles, au devenit unele dintre cele mai cunoscute secvențe din istoria televiziunii americane. Totuși, dincolo de spectacol, cazul poate fi privit și printr-o lentilă economică.

În 2025, Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut primul exercițiu complet de monitorizare a prevederilor privind echilibrul de gen în organele de conducere ale societăților listate, în baza Legii nr. 11/2025, care a transpus în legislația națională Directiva (UE) 2022/2381.

România are nevoie de un miracol. Nu în sens religios și nici în sensul naiv al salvatorului providențial, ci în sensul clasic al cuvântului: o țară prinsă între crize, oboseală și neîncredere care reușește, într-un interval scurt, să-și schimbe energia, direcția și ambiția.

Politicile energetice nu se schimbă prin declarații pompoase pe culoarele Parlamentului.

Referitor la articolul „Cine a anulat, fără explicație publică, apelul PNRR pentru stocarea energiei în baterii. Cronologia celor 19 luni pierdute", semnat de dl Tănase Stamule.

România are mii de companii (mari și IMM-uri) cu poziții de antreprenor-director general sau de CEO. Însă, în puține din aceste companii, aceștia au în ajutor pe cineva într-un rol de “secund” cu o autoritate corespunzătoare.

Sunt un om care s-a născut și și-a trăit jumătate de viață în comunism. Indiferent de faptul că țara în care trăiam se numea Republică Populară Romînă (ulterior Socialistă România), partidul și clasa conducătoare au fost întotdeauna, fără excepție, comuniste.

Apelul de proiecte fusese lansat în noiembrie 2022, înaintea emiterii de către ANRE a normei de racordare a instalațiilor de stocare și înaintea aprobării schemei de către Comisia Europeană, sub condiție suspensivă, tocmai pentru a nu se pierde timp.