Ministerul Turismului vrea să modifice Masterplanul investițiilor în turism pentru a putea aloca fonduri și pentru dezvoltarea rețelei de peșteri turistice, pentru rețele de tip ”mocănița” și pentru investiții în acvarii

Ministerul Turismului vrea să modifice Masterplanul investițiilor în turism pentru a putea aloca fonduri și pentru dezvoltarea rețelei de peșteri turistice, pentru rețele de tip ”mocănița” și pentru investiții în acvarii
scris 25 sep 2019

Ministerul Turismului vrea să modifice prevederile Masterplanului investițiilor în turism pentru a putea aloca fonduri și pentru dezvoltarea rețelei de peșteri turistice, a rețelei de transport feroviar pe cale ferată cu ecartament îngust (de tip ”mocăniță”), precum și pentru investiții în acvarii și centre de informare și promovare turistică, arată un proiect de hotărâre a Guvernului, publicat în dezbatere de minister și consultat de News.ro.

Ministerul atrage atenția că îmbunătățirea performanțelor turismului din ultima perioadă arată că România are un potențial turistic foarte ridicat, însă, în momentul de față, are un nivel redus de valorificare, iar una din cauzele importante este lipsa unei coerențe în aplicarea măsurilor de redresare a sectorului.

”În vederea diversificării activităților majore prevăzute la art. 2 lit.c) dezvoltarea infrastructurii de agrement, Ministerul Turismului propune, în concordanță cu legislația specifică și în dorința dezvoltării durabile a destinațiilor prin promovarea patrimoniului turistic natural și cultural, introducerea următoarelor categorii de investiții: dezvoltarea rețelei de peșteri turistice clasificate în concordanță cu legislația specifică; dezvoltarea rețelei de transport feroviar pe cale ferată cu ecartament îngust (tip ”mocăniță”) prin construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii specifice (respectiv ansamblul instalațiilor de la sol necesare adăpostirii, întreținerii, deplasării, sosirii, plecării trenului) și a materialului rulant (totalitatea locomotivelor, vagoanelor etc.); dezvoltarea rețelei de destinații turistice care construiesc/reabilitează/modernizează acvarii, ca formă de promovare a patrimoniului natural regional sau național, de educație privind patrimoniul internațional; dezvoltarea rețelei de centre de informare și promovare turistică, ca instrument esențial în dezvoltarea și promovarea turismului din România”, arată documentul.

FOTO Complexul de lux Vila 23 Snagov, modernizat cu 15 milioane euro de acționarii Midocar, dar intrat în faliment, este din nou scos la vânzare, la un preț și mai mic CITEȘTE ȘI FOTO Complexul de lux Vila 23 Snagov, modernizat cu 15 milioane euro de acționarii Midocar, dar intrat în faliment, este din nou scos la vânzare, la un preț și mai mic

Potrivit acestuia, dacă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redusă atât la nivel național cât și la nivel regional (circa 2-3%), ”pe termen mediu aceasta se poate dubla cu ușurință”, chiar și fără extinderea structurii de primire turistică.

Între argumentele aduse privind investițiile în peșteri, se precizează că nu sunt suficiente amenajate în scop turistic.

În România există în prezent peste 12.500 de peșteri, majoritatea fiind amplasate în regiunile carpatice sau în apropierea acestora.

”Trebuie subliniat că multe dintre aceste peșteri sunt amplasate în parcuri naturale și parcuri naționale ceea ce permite creșterea posibilității de vizitare, ca urmare a creșterii circulației turistice în parcuri. În ciuda acestui patrimoniu natural excepțional, mai puțin de 20 de peșteri sunt amenajate pentru vizitare îndeplinind condițiile de a fi numite peșteri turistice. Un număr redus de peșteri, amplasate în munții Bucegi, Parâng, Pădurea Craiului, Bihor etc, sunt electrificate. La nivelul Munților Carpați, peșterile electrificate acoperă doar 25% din județele care includ pe teritoriul lor Munții Carpați”, spun autorii proiectului.

Numărul vizitatorilor din peșteri oscilează atât în funcție de amplasarea acestora, cât și al dotărilor

Pe lângă peșterile electrificate deja, alte circa 30 de peșteri pot fi transformate în peșteri turistice, dublând aproape numărul județelor cu peșteri amenajate.

Despre investițiile în ”mocănițe”, Ministerul Turismului afirmă că importanța dezvoltării rețelei de transport feroviar pe cale ferată îngustă este dată de o serie de elemente caracterizate prin diversitate: ”accesul prin intermediul 'mocănițelor' în zonele izolate (în anii 1970 – 1980 mocănițele erau folosite și pentru deplasarea localnicilor, inclusiv la locul de muncă); inclusiv azi, pe distanțe reduse, izolat, se păstrează acest obicei; accesul turiștilor în destinații care conservă patrimoniul natural și cultural; acest aspect este foarte important, deoarece, pe lângă turiștii obișnuiți care căută să petreacă timpul liber în vacanțe, sunt segmente de piață cu specialiști în domeniul feroviar, respectiv segmente de nișă, care caută exclusiv transportul pe căi ferate înguste; este foarte important că această formă de turiști atrage un segment mare de vizitatori străini”.

Prima cale ferată cu  ecartament îngust a fost construită pe teritoriul actual al României în anul 1883, în județul Maramureș, cu plecare din Sighetul Marmației pe o lungime de 21 km, a fost denumită ”Linia sării”. Ultima cale ferată de acest tip a fost construită în anul 1945, fiind cunoscută sub denumirea de ”Linia Cărbunelui”.

Radisson Blu deschide al patrulea hotel în România prin Winners Park Invest, deținută de vehiculul lui Horia Ciorcilă CITEȘTE ȘI Radisson Blu deschide al patrulea hotel în România prin Winners Park Invest, deținută de vehiculul lui Horia Ciorcilă

În anul 2010, din întreaga rețea de căi ferate înguste de stat din România mai existau doar trei care erau dezvoltate în zona Târgu Mureș, Sibiu și Turda. Dintre acestea primele două erau vizate de inițiative private, a treia fiind considerată una dintre cele mai interesante linii. Ținând cont de patrimoniul acestora o serie de linii de cale ferată îngustă au fost clasate ca monumente istorice (de exemplu în zona Sibiu).

Inițiativele private, sau private în parteneriat cu autoritățile publice locale, au fost dezvoltate într-un număr redus de destinații turistice din România cum ar fi județele Maramureș, Mureș sau Suceava. Distanțele pe care a avut loc deplasarea turiștilor oscilează de la mai puțin de 10 km la circa 30 km. De asemenea, numărul turiștilor este variabil. În unele cazuri circulația trenurilor s-a făcut pe scurte perioade de timp - sezon, ceea ce a influențat negativ turismul din regiunea respectivă.

Dezvoltarea unei rețele de Centre de Informare și Promovare Turistică la nivel național este necesară

De asemenea, proiectul mai precizează că dezvoltarea unei rețele de Centre de Informare și Promovare Turistică la nivel național este imperios necesară pentru elaborarea și implementarea unei politici de dezvoltare și de marketing coerente la nivelul destinației turistice care este deservită de centru, al regiunii căreia îi aparține (nu numai din punct de vedere administrativ, ci și etnografic, montan etc.) sau național.

La data de 31 martie 2019 în România funcționa un număr de 307 Centre de Informare Turistică în spațiul rural și 103 în spațiul urban. Dintre centrele din spațiul rural 31 funcționau în unități administrativ teritoriale (UAT) cu potențial turistic foarte mare și 140 în UAT cu potențial turistic mare (conform Planului de Amenajare Turistică a Teritoriului Național).

Dintre cele 41 de județe ale României, 13 nu au niciun centru de informare turistică în spațiul rural: Bacău, Botoșani, Brăila, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Vaslui, Vrancea. Dintre cele 13, două județe, Bacău și Vrancea, au UAT-uri incluse în Convenția Carpatică și Zona Montană Defavorizată. 17 județe includ UAT-uri cu Potențial Turistic Foarte Mare (PTFM), în timp ce 12 nu au UAT-uri cu astfel de potențial: Argeș, Bihor, Cluj, Dâmbovița, Harghita, Iași, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Timiș și Vâlcea.

EXCLUSIV Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții de pe Wall Street, și-a vândut după 4 ani hotelul din România. Cumpărător - un conglomerat indian cu operațiuni în 16 țări CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții de pe Wall Street, și-a vândut după 4 ani hotelul din România. Cumpărător - un conglomerat indian cu operațiuni în 16 țări

”În cazul județelor în care nu există niciun centru de informare și promovare turistică în localitatea reședință de județ (Bacău, Botoșani, Brăila, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Vaslui, Vrancea) și pentru unitățile administrativ teritoriale cu monumente istorice incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO, se are în vedere finanțarea construirea/dotarea centrelor de informare și promovare turistică: construcție conform modelului de construcție finanțat prin POR, dotări interioare – front-office, back-office și mobilarea spațiului de depozitare, realizare pagină web, dotări exterioare, instalații termice, instalații electrice, energie regenerabilă – panouri fotovoltaice”, se menționează în document.

Acvariile, un obiectiv cultural – turistic, educativ și științific

În ultimii ani prin fondurile europene au fost finanțate centre de informare turistică atât în mediul rural, cât și în mediul urban. În paralel au fost dezvoltate Centre de Informare Turistică pe fonduri de la bugetul de stat fie în cadrul unor programe naționale - derulate de către autorități publice centrale - fie pe fondurile de la bugetul de stat existente la nivelul unităților administrativ teritoriale.

Despre investițiile în acvarii, Ministerul Turismului spune că acestea reprezintă ”un obiectiv cultural – turistic, educativ și științific cu un rol deosebit în cunoașterea și cercetarea naturii din România sau la nivel global, din lume”.

Conform Registrului național al grădinilor zoologice și acvariilor publice și a raportului pe anul 2017, în România există 32 grădini zoologice și acvarii publice sunt autorizate.

”În ciuda patrimoniului excepțional al României, Dunărea cu o lungime de peste 1.000 de km pe teritoriul țării noastre și Marea Neagră, cu o lungime a țărmului de circa 250 km, în cele 12 județe există doar patru acvarii în județele Mehedinți, Galați, Tulcea și Constanța. Lor li se adaugă acvariile din Prahova și Vaslui, cu mențiunea că ultimul nu figurează în raport. Pornind de la această analiză, dar și de la importanța, rolul acvariilor în promovarea specificului local/regional/național al acvariilor, a dezvoltării turismului în general, cu accent pe componenta de protecție/conservare/ promovare a mediului, dar și a turismului cultural, ținând cont că putem considera acvariul ca un muzeu viu al lumii subacvatice se impune dezvoltarea unei rețele de acvarii care ar putea adăposti elemente de floră și faună acvatică din România, dar și din alte  zone climaterice diversificate, relevante din punct de vedere al atractivității turistice”, mai afirmă autorii.

Peste 2,4 milioane de turiști străini au fost cazați în unitățile turistice autohtone, în anul 2016. În aceeași perioadă, peste 8,4 milioane de turiști români au fost cazați în unități de primire românești. Astfel, în anul 2016 se înregistrează maximul istoric din perioada postdecembristă, în ceea ce privește numărul de turiști străini și români cazați în unitățile turistice.

”Lipsa investițiilor, a infrastructurii de transport, a unui cadru legislativ clar și unitar afectează creșterea calității și competitivității turismului românesc, sens în care se impun măsuri de corelare a cadrului legal cu nevoile investitorilor în industria turismului, dar și cu trendul internațional în domeniu, astfel încât să fie asigurat un flux ascendent de turiști”, mai arată proeictul.

În luna august 2017, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism - Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ministerul turismului
masterplan turism