Croația vrea să devină ''poarta energetică'' a Europei de Est

Croația vrea să devină ''poarta energetică'' a Europei de Est
scris 17 oct 2022

Războiul din Ucraina a scos la lumină dependența UE de combustibilii fosili rusești însă o conductă petrolieră concepută ca un rival iugoslav la infrastructura sovietică ar putea ajuta Croația să devină un câștigător din criza energetică europeană, informează Financial Times.

Autoritățile de la Zagreb lucrează la o serie de planuri care ar dubla capacitatea de transport a conductei petroliere Adria, până la două milioane de tone pe lună. Asta ar fi o veste bună pentru alte state membre UE, precum Ungaria, Slovacia și Slovenia, precum și pentru Serbia și Bosnia Herțegovina, care au terminale și rafinării conectate la conducta Adria și care încearcă să își reducă dependența de gazele rusești, scrie Agerpres.

LEGE Schimbări în Codul Muncii: Salariații vor avea dreptul la un nou concediu și chiar să absenteze de la muncă. Program individualizat de muncă, inclusiv cu tele-muncă CITEȘTE ȘI LEGE Schimbări în Codul Muncii: Salariații vor avea dreptul la un nou concediu și chiar să absenteze de la muncă. Program individualizat de muncă, inclusiv cu tele-muncă

În paralel, Croația vrea să își majoreze capacitatea de import de gaze naturale lichefiate, de la 2,9 miliarde metri cubi pe an în prezent până la 6,1 miliarde metri cubi pe an, iar un program de investiții uriașe în capacități de producție a energiei eoliene și fotovoltaice ar putea să îi permită Croației să devină un exportator net de energie, susțin analiștii.

"Croația are o șansă de a deveni poarta energetică pentru mai multe state vecine din Europa Centrală în actuala situație geopolitică energetică și a dificultăților privind importurile de energie din Rusia", susține Igor Dekanic, profesor la Facultatea de Geologie a Universității din Zagreb.

Croația a început să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie cu mult înainte de invazia rusească din Ucraina, importând cantități din ce în ce mai mari de petrol din Azerbaidjan și Kazahstan și în paralel și-a redus importurile de petrol din Rusia până la un sfert din importurile totale. De asemenea, unitatea sa de regasificare din portul Omisalj a permis Croației să își reducă dependența de gazele naturale rusești, care în 2020 au fost responsabile pentru mai puțin de 1% din consumul său energetic total.

Acum Croația este într-o poziție care îi permite să profite de pe urma majorării livrărilor spre țările vecine care încearcă să își diversifice importurile de energie, colectând comisioane în creștere de pe urma transferurilor de petrol și gaze lichefiate.

Conducta de petrol Adria, operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună. Investițiile planificate pentru dublarea capacității de transport ar ajuta la acoperirea nevoilor rafinăriilor din Ungaria, Slovacia și Serbia. "Acest tip de decizii ar trebui luate în linie cu politicile energetice oficiale ale UE și Guvernului croat. Janaf este pregătit să acționeze rapid după ce decizia va fi luată", a informat compania croată.

Creșterea capacității de import de gaze lichefiate a terminalului de la Omisalj până la de două ori consumul anual al Croației ar trebui să impulsioneze rolul regional al Croației. "Asta va face din Croația un adevărat hub energetic regional", a spus luna trecută și premierul croat Andrej Plenkovic.

Însă, Andras Simonyi, expert pe energie la Global Energy Center, subliniază că Croația ar fi putut să joace deja un rol mai mare în calitate de hub de import de petrol și gaze, dacă autoritățile nu ar fi amânat construcția terminalului de gaze lichefiate timp de un deceniu. "Croații au ajuns foarte târziu. SUA își vor majora rapid producția de gaze lichefiate. UE a acceptat de asemenea gazele naturale drept combustibil de tranziție. Însă va fi infrastructură în Europa? Nimeni nu va aștepta pentru Croația, care ar fi putut transporta mult mai multe gaze dacă ar fi fost mai ambițioasă", spune Andras Simonyi.

Cu toate acestea, abordarea prudentă a autorităților de la Zagreb, care mizează pe revenirea pe termen scurt a cererii de combustibili fosili în timp ce păstrează accentul pe investițiile în energia regenerabilă, ar putea să dea rezultate.

Julije Domac, consilier pe energie al președintelui Zoran Milanovic, spune că Guvernul de la Zagreb mizează pe creșterea capacității de producție a energiei fotovoltaice de la 160 de MW până la 7GW precum și pe dublarea capacităților de energie eoliană, de la nivelul actual de 1GW, iar în paralel vrea să modernizeze rețelele pentru a putea transporta mai multă energie regenerabilă. Toate acestea vor permite Croației să îi atingă obiectivul de a opri termocentralele pe cărbune, care în prezent asigură 40% din necesarul de electricitate, până în 2033 și să aibă suficientă electricitate pentru export, sus. ține Julije Domac.

viewscnt
Afla mai multe despre
croația
europa de est