Pentru funcția de președinte al României concurează 11 candidați.
Dintre aceștia, 4 sunt independenți.
Pentru prima dată în istoria post-decembristă, PSD nu are candidat propriu la alegerile prezidențiale. Premierul Marcel Ciolacu, singurul candidat PSD care a ratat finala prezidențială în ultimii 35 de ani, a refuzat să intre din nou în competiție. Prin urmare, social-democrații mizează pe fostul liberal Crin Antonescu, candidatul comun al coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR-minorități naționale.
Totuși, pe buletinul de vot se regește numele unui fost lider PSD: Victor Ponta, revenit în competiția pentru Cotroceni după 10 ani, de această dată ca independent.
Președintele USR Elena Lasconi, finalista alegerilor din toamnă, se luptă pe același culoar electoral cu primarul Capitalei, Nicușor Dan, intrat în cursă tot ca independent.
Partidele suveraniste - AUR și POT - au decis ca Anamaria Gavrilă să se retragă pentru a nu diviza voturile, iar candidat comun a rămas George Simion, care încearcă să transfere electoratul lui Călin Georgescu.
Tot din zona suveranistă, pe buletinul de vot figurează și Cristian Terheș, ales europarlamentar pe lista AUR. Terheș a candidat și în toamnă, când a obținut doar 1%.
De asemenea, Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, candidează din nou la prezidențiale, după ce la alegerile din noiembrie s-a clasat pe ultimul loc, primind mai puține voturi decât Ludovic Orban, care a abandonat cursa electorală în favoarea Elenei Lasconi.
News.ro prezintă cele mai relevante informații despre cei 11 candidați la alegerile prezidențiale:
1. Nicușor Dan - candidat independent
Nicușor Dan (55 de ani) este matematician de profesie. În liceu, a făcut parte din lotul național de matematică al României, reușind să câștige medalia de aur la Olimpiada Internațională în anii 1987 și 1988.
Ulterior, a absolvit Facultatea de Matematică în cadrul Universității din București, iar din 1992 și-a continuat studiile în Franța, unde a obținut doctoratul la prestigioasa universitate Sorbona. S-a întors în România, unde a înființat, pe model francez, Școala Normală Superioară București, o instituție de învățământ pentru studenții de elită în științe exacte. În paralel, s-a implicat în mișcările civice care luptau pentru salvarea patrimoniului din Capitală.
Spre exemplu, a încercat să împiedice demolarea Halei Matache, pusă la pământ, în final, de primarul Sorin Oprescu. În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, un ONG dedicat urbanismului și patrimoniului. ”Am câștigat sute de procese împotriva mafiei imobiliare și a instituțiilor nefuncționale ale statului”, susține Nicușor Dan pe site-ul de campanie. În 2012, a făcut pasul din zona civică spre scena politică.
A candidat la Primăria Capitalei ca independent, unde s-a clasat pe locul al treilea, cu 9%. Alegerile au fost câștigate detașat de Sorin Oprescu (56%), susținut la acea vreme de USL, alianța formată din PSD și PNL. Pe locul secund s-a clasat Silviu Prigoană (16%), candidatul PDL. În 2015, Nicușor Dan a lansat partidul Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), iar un an mai târziu a candidat din nou pentru Primăria Capitalei.
Deși a obținut peste 30%, Nicușor Dan a fost învins de Gabriela Firea (42%), în condițiile în care voturile dreptei au fost divizate. PNL l-a aruncat în luptă pe Cătălin Predoiu, care a înregistrat doar 11%, dar suficient cât să-l încurce pe Nicușor Dan. La vot politic, USB a reușit să obțină 25% în Capitală, devenind al doilea partid după PSD. În noaptea alegerilor locale, Nicușor Dan a anunțat că partidul se extinde la nivel național: Uniunea Salvați Bucureștiul s-a transformat în Uniunea Salvați România (USR).
La alegerile parlamentare din toamna anului 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicușor Dan fiind președintele partidului și deputat de București. Însă jumătate de an mai târziu, Nicușor Dan a demisionat din fruntea USR. Motivul: majoritatea membrilor USR au votat intern ca partidul să se poziționeze împotriva referendumului pentru familia tradițională, declanșat de Coaliția pentru familie. De cealaltă parte, Nicușor Dan a cerut ca partidul să nu adopte o poziție tranșantă, ci să rămână deschis pentru ambele tabere: conservatori și progresiști.
La alegerile locale din 2020, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura pentru Primăria Capitalei ca independent. Însă liderul PNL de la acea vreme, Ludovic Orban, a decis ca liberalii să nu-și pună candidat propriu și să-l susțină pe Nicușor Dan. Pentru a nu diviza dreapta, USR a anunțat că-l sprijină tot pe Nicușor Dan, deși anunțase că Vlad Voiculescu va fi candidatul partidului.
În final, Nicușor Dan a învins-o pe Gabriela Firea și a ajuns primarul Capitalei, funcție pe care a câștigat-o din nou la alegerile locale din vara anului trecut. La scurt timp după anularea alegerilor din noiembrie, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura ca independent la prezidențiale. Susține că nu-și dorește schimbarea Guvernului Ciolacu, dar s-a pronunțat pentru intrarea USR la guvernare.
2. Crin Antonescu - candidat PSD-PNL-UDMR
Crin Antonescu (65 de ani) este istoric. Ca elev, a câștigat olimpiada națională de istorie, apoi a urmat aceeași specializare la Universitatea București. La mijlocul anilor 1980, a primit repartiție ca profesor într-un sat din județul Vaslui.
”Acolo era economie naturală: mămăligă și țuică, nu pâine și vin. Deși inteligenți, unii copii nu știau care e capitala țării. Știau de Iași, nu știau de București. Îi învățam tot felul de lucruri: că există tren, că există avion, că există mai multe continente”, a rememorat, peste ani, Crin Antonescu.
Spre finalul regimului comunist, Antonescu s-a întors în județul natal, Tulcea, unde a predat istoria și limba franceză. După Revoluție, s-a înscris în PNL. La alegerile parlamentare din 1992, a devenit deputat. În total, a bifat șase mandate consecutive de parlamentar - patru de deputat și două de senator. În 1997, în timpul guvernării CDR, Crin Antonescu este numit ministrul Tineretului și Sportului, funcție din care promovează rentele viagere pentru campionii olimpici ai României, lege aflată și azi în vigoare.
În 2000, la finalul guvernării CDR, liberalii reușesc să treacă pragul electoral, însă rămân în opoziție. Crin Antonescu devine liderul deputaților PNL. În decembrie 2004, PNL se întoarce la guvernare în alianță cu PD. Traian Băsescu este ales președintele României, iar Călin Popescu Tăriceanu devine premier. În urma alegerilor parlamentare din 2008, pe fondul tensiunilor dintre Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu, PDL preferă o alianță cu PSD, iar liberalii rămân în opoziție.
În primăvara anului 2009, Crin Antonescu candidează pentru șefia PNL și îl învinge pe Tăriceanu, contestat pentru ratarea guvernării. În toamnă, Crin Antonescu candidează la alegerile prezidențiale cu sloganul ”Revoluția bunului simț”. Obține 20% și se clasează pe locul trei, după Traian Băsescu și Mircea Geoană. În turul doi, îl susține pe Mircea Geoană, învins la limită de Traian Băsescu. PSD îl răstoarnă pe Mircea Geoană de la șefia partidului și îl instalează pe Victor Ponta. Crin Antonescu și Victor Ponta se aliază împotriva lui Traian Băsescu și formează prima alianță dintre PSD și PNL, numită USL.
În aprilie 2012, USL reușește să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu și preia puterea. Traian Băsescu îl numește pe Victor Ponta premier, iar Crin Antonescu devine președintele Senatului. În următoarele săptămâni, majoritatea USL din Parlament votează suspendarea președintelui Traian Băsescu și declanșează referendumul de demitere. Din postura de președinte al Senatului, Crin Antonescu urcă în funcția de președinte interimar al României. Referendumul eșuează, Traian Băsescu revine la Cotroceni, iar Crin Antonescu se întoarce la Senat.
Întrebat, în luna ianuarie, dacă la 13 ani distanță regretă suspendarea președintelui Băsescu, Crin Antonescu a răspuns: ”Nu regret suspendarea, regret eșecul referendumului”. La alegerile parlamentare din decembrie 2012, USL câștigă o majoritate categorică, Victor Ponta rămâne premier, iar Crin Antonescu își păstrează funcția de președinte al Senatului, cu promisiunea că va fi candidatul comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale din 2014. Însă USL se destramă în primăvara anului 2014, după ce PNL îl propune pe Klaus Iohannis în funcția de vice-premier, iar Victor Ponta refuză mutarea.
Sub presiunea PSD, Crin Antonescu demisionează de la șefia Senatului, fiind înlocuit de Călin Popescu Tăriceanu, care a demisionat din PNL pentru a rămâne alături de Victor Ponta. Ulterior, Crin Antonescu declară public că demisionează din fruntea partidului dacă PNL nu atinge 20% la alegerile europarlamentare programate în luna mai. PNL obține doar 15%. Crin Antonescu demisionează, iar în locul său vine Klaus Iohannis, care devine și candidatul partidului la alegerile prezidențiale. Crin Antonescu rămâne senator până la finalul mandatului, în decembrie 2016, și se retrage din viața publică.
În 2017, era întrebat dacă ia în calcul să revină în politică. ”Și Brătianu dacă învie, nu mă întorc în politica activă”, răspundea Antonescu. S-a întors în decembrie 2024, din postura de candidat comun PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidențiale. ”Glumind un pic, Brătianu nu a înviat, dar dacă ar fi înviat Brătianu, probabil că nu mai era nevoie să candidez eu”, a explicat Crin Antonescu. Soția sa, Adina Vălean, este europarlamentar din 2007, între 2019 și 2024 fiind comisar european pe Transporturi.
3. Victor Ponta - candidat independent
Victor Ponta (52 de ani) a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, ulterior fiind procuror și asistentul luI Adrian Năstase, la acea vreme profesor de drept internațional și, în plan politic, lider al PSD alături de Ion Iliescu. În 2001, când Adrian Năstase a ajuns prim-ministru, l-a numit pe Victor Ponta șeful Corpului de Control al Guvernului. În 2003, Victor Ponta a fost ales președinte al Tineretului Social Democrat și vicepreședinte al PSD, tot cu susținerea lui Adrian Năstase. La alegerile parlamentare din 2004, Ponta devine deputat de Gorj, la numai 32 de ani.
La scurt timp, Adrian Năstase pierde alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu, apoi pierde șefia PSD. Este înlocuit cu Mircea Geoană, dar Victor Ponta rămâne în conducerea partidului și ajunge vicepreședinte al Camerei Deputaților. În decembrie 2008, Ponta obține al doilea mandat de parlamentar. După alegeri, PSD intră la guvernare alături de PDL, iar Victor Ponta este numit ministru pentru relația cu Parlamentul în primul guvern Boc.
După doar 10 luni, în toamna anului 2009, PSD iese de la guvernare. Urmau alegerile prezidențiale, iar Mircea Geoană îl înfruntă pe Traian Băsescu, care câștigă, la limită, al doilea mandat de președinte. La Congresul PSD din primăvara anului 2010, Victor Ponta îl înfruntă pe Mircea Geoană și câștigă șefia partidului. În opoziție, Victor Ponta și Crin Antonescu se aliază împotriva lui Traian Băsescu. Astfel, PSD și PNL formează USL.
În martie 2012, USL reușește să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În consecință, președintele Traian Băsescu l-a numit prim-ministru pe Victor Ponta. La alegerile parlamentare din decembrie 2012, PSD și PNL candidează pe liste comune sub sigla USL, cu locuri împărțite paritar, și obțin peste 60% din mandate. Conform acordului din coaliție, Victor Ponta obține un nou mandat de prim-ministru, iar Crin Antonescu obține promisiunea că va fi candidatul USL la alegerile prezidențiale din 2014.
În februarie 2014, premierul Victor Ponta refuză să-l numească pe Klaus Iohannis, propunerea liberalilor, în funcția de vicepremier. USL se rupe, iar Victor Ponta devine candidatul PSD la alegerile prezidențiale. ”La primul tur mă uit cu popcorn și băutură răcoritoare”, spunea Victor Ponta la acea vreme, fiind pe primul loc în sondajele de opinie. De altfel, Ponta a câștigat detașat primul tur, la o diferență de 10 procente față de Klaus Iohannis, însă a pierdut finala prezidențială după mobilizarea diasporei. În ciuda înfrângerii, Ponta a rămas câteva luni în fruntea Guvernului și a partidului.
Între timp, DNA a deschis un dosar penal în care îl ancheta pe Victor Ponta pentru spălare de bani în Dosarul Turceni-Rovinari. Peste ani, avea să fie achitat. Dar, în iulie 2015, Victor Ponta a anunțat, printr-o postare pe Facebook, că demisionează din fruntea partidului ca urmare a anchetei penale, însă rămânea în continuare prim-ministru. Până în octombrie 2015, când a demisionat și din fruntea Guvernului ca urmare a tragediei de la Colectiv, unde și-au pierdut viața 64 de tineri.
În vara anului 2017, PSD a depus moțiune de cenzură împotriva propriului Guvern, demers istoric în politica românească, după ce premierul Sorin Grindeanu intrase în conflict cu liderul de atunci al partidului, Liviu Dragnea. Victor Ponta s-a poziționat de partea lui Sorin Grindeanu și a fost exclus din PSD. Ulterior, a format un nou partid, ProRomânia, unde a adunat mai mulți parlamentari PSD ostili lui Liviu Dragnea, printre care și fostul premier Mihai Tudose.
La alegerile europarlamentare din 2019, ProRomânia a trecut pragul electoral, cu Victor Ponta în fruntea listei. Însă fostul premier a refuzat mandatul de eurodeputat. La alegerile din 2020, ProRomânia a ratat intrarea în Parlament, iar Victor Ponta s-a îndreptat către zona privată. În iunie 2023, liderul PSD Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru și l-a numit pe Victor Ponta consilier onorific pentru relații economice internaționale.
La alegerile parlamentare din decembrie 2024, Marcel Ciolacu i-a oferit un loc eligibil pe lista PSD, iar Victor Ponta a ajuns din nou deputat, bifând al cincilea mandat de parlamentar. Între timp, Ponta a fost exclus din PSD, după ce a contestat decizia coaliției de guvernare de a-l susține pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Anul trecut, Victor Ponta și Daciana Sârbu au divorțat după aproape 20 de ani de mariaj.
4. Elena Lasconi - candidat USR
Elena Lasconi (52 de ani) a fost, timp de 25 de ani, jurnalist la ProTV, unde s-a ocupat cu preponderență de subiecte sociale. În 2020, a lăsat cariera de jurnalist pentru a intra în politică. A candidat din partea USR la alegerile locale și a reușit, surprinzător, să câștige primăria Câmpulung Muscel, oraș unde își construise o casă.
În toamna anului 2023, Elena Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, însă, ulterior, Cătălin Drulă, președintele USR la acea vreme, i-a cerut să se retragă. Motivul? În emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, Elena Lasconi a dezvăluit că a participat la referendumul pentru familia tradițională organizat de PSD în 2018 și a votat ”DA”. Poziționarea Elenei Lasconi în favoarea familiei tradiționale a stârnit critici masive în rândul electoratului USR și chiar din partea fiicei sale. ”Sunt în șoc și absolut dezgustată.
Această discriminare jegoasă nu are loc la mine în familie”, a reacționat Oana Lasconi pe o rețea de socializare. La alegerile locale din luna iunie 2024, Elena Lasconi a câștigat un nou mandat de primar în Câmpulung, cu un scor de aproape 70%, în timp ce, la nivel național, USR a obținut un scor de sub 9%. Pe fondul rezultatului slab, Cătălin Drulă a demisionat din funcția de președinte al partidului. În locul său a fost aleasă Elena Lasconi, care a devenit și candidatul USR la alegerile prezidențiale. Lasconi a rupt alianța cu PMP și Forța Dreptei, partide alături de care USR a candidat la alegerile locale și europarlamentare, și a mers pe cont propriu.
La scrutinul prezidențial din luna noiembrie, Elena Lasconi a reușit să se califice în turul doi, devansându-l pe liderul PSD Marcel Ciolacu la o diferență de numai 2.700 de voturi. Însă CCR a anulat alegerile prezidențiale, pe motiv că forțe externe s-au implicat în campania candidatului independent Călin Georgescu, câștigătorul primului tur. Imediat după alegeri, Elena Lasconi i-a trimis o scrisoare președintelui SUA Donald Trump în care deplângea faptul că CCR a anulat al doilea tur de scrutin.
La trei luni distanță, a fost întrebată dacă i-ar trimite din nou scrisoarea lui Trump. ”Da! Nu știți ce a fost în spatele acelei scrisori. O să spun peste 4 ani, când își termină Trump mandatul”, a spus președintele USR. La începutul lunii martie, Elena Lasconi a anunțat că e dispusă să renunțe la cursa prezidențială cu o condiție: președinte-interimar Ilie Bolojan să devină candidatul comun al forțelor pro-europene. Însă coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a refuzat să-l înlocuiască pe Crin Antonescu cu Ilie Bolojan.
Drept urmare, Elena Lasconi și-a depus din nou candidatura pentru Cotroceni, deși unii lideri USR i-au cerut să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan, intrat în cursa pentru prezidențiale după anularea alegerilor din noiembrie. Ca președinte de partid, Elena Lasconi a reușit să ridice USR de la 9% (scorul de la europarlamentare) la puțin peste 12% - scorul de la parlamentare. USR a negociat în primă fază o alianță cu PSD, PNL și UDMR, dar în final a rămas în opoziție.
În cazul în care ajunge președinte, Elena Lasconi susține că va forța demisia Cabinetului Ciolacu și intrarea USR la guvernare alături de forțele pro-europene.
5. Cristian Terheș- candidat Partidul Național Conservator Român
Cristian Terheș (45 de ani) a emigrat în America în anul 2002, după terminarea Seminarului teologic din Oradea. În SUA, a fost preot al comunității greco-catolice într-un oraș din statul California. S-a remarcat în spațiul public în vara anului 2012, la referendumul de suspendare a președintelui Traian Băsescu. La acea vreme, Terheș se poziționa vehement împotriva PSD. Din postura de președinte al Asociației românilor Greco-Catolici din SUA, preotul Terheș susținea cauza statului de drept, pledând public pentru politiceni ca Traian Băsescu sau Monica Macovei.
De asemenea la alegerile prezidențiale din 2014, Terheș a fost unul dintre cei mai vehemenți critici la adresa lui Victor Ponta și a social-democraților. ”Pentru baronii locali PSD, cei din jur nu sunt oameni, ci supuși, iobagi, votanți, slugi”, spunea Terheș în 2014, după prezidențiale. Cinci ani mai târziu, Cristian Terheș se afla pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare. Social-democrații erau conduși atunci de Liviu Dragnea, care a încheiat o alianță politică cu PNȚCD, partidul patronat de Aurelian Pavelescu. Iar Terheș a fost ales eurodeputat din postura de candidat al țărăniștilor pe lista PSD. După ce a ajuns la Bruxelles, Terheș s-a despărțit și de PSD, și de PNȚCD.
A ales să-l urmeze pe George Simion. În plină pandemie de COVID-19, Terheș s-a numărat printre politicenii care au susținut cauza anti-vaccinistă, la fel ca George Simion sau Diana Șoșoacă. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, Cristian Terheș a fost răsplătit cu primul loc pe lista AUR. În consecință, a câștigat al doilea mandat de eurodeputat. Trei luni mai târziu, Terheș a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, deși intra în concurență directă cu liderul AUR, George Simion, care îi oferise un loc eligibil pe lista AUR pentru Parlamentul European.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut, Terheș a obținut doar 1% din voturi, deci a rupt foarte puțin din voturile electoratului naționalist. În același timp, nici George Simion nu a reușit să intre în finala prezidențială, fiind devansat la mare distanță de Călin Georgescu, eliminat până la urmă din cursă de CCR. Cristian Terheș și George Simion se vor înfrunta din nou la scrutinul din luna mai. Terheș este susținut pentru Cotroceni de Partidul Naționalist Conservator, formațiune în care mai activează și fostul premier PSD Viorica Dăncilă.
6. Lavinia Șandru - candidat PUSL
Lavinia Șandru (50 de ani) este, la bază, actriță. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș, apoi a realizat emisiuni de radio și televiziune. La începutul anilor 2000 a intrat în politică, devenind președintele filialei Mureș a PD, partid condus la acea vreme de Traian Băsescu.
La alegerile parlamentare din 2004 a devenit deputat. În aceeași perioadă, Traian Băsescu a fost ales președintele României, după finala cu Adrian Năstase, prin urmare au început negocierile de culise pentru șefia PD. Lavinia Șandru împreună cu alți membri PD au semnat o scrisoare deschisă în care îl susțineau pe Cozmin Gușă pentru șefia partidului. Gușă îi condusese campania lui Traian Băsescu, însă noul președinte a fost deranjat că Lavinia Șandru se implică în jocurile de putere din partid. ”În politică este foarte ușor să ajungi pe centura politicii", a spus Traian Băsescu.
A fost momentul în care Cozmin Gușă și Lavinia Șandru au rupt relația cu Traian Băsescu și au fondat o nouă formațiune politică: Partidul Inițiativa națională (PIN), partid care s-a topit ulterior în UNPR, formațiunea condusă de Gabriel Oprea. Peste ani, Lavinia Șandru s-a împăcat și cu Traian Băsescu, și cu eticheta lipită de acesta. ”Ne-am întâlnit pe un coridor. M-am uitat la el, mi-a zâmbit, ne-am îmbrățișat. Am făcut o politică în zona de haiducie, în zona de centură politică, nu mi-e rușine, e brand-ul meu, ”centura politicii”, nu-l las la nimeni. Să fie clar, de pe centură lucrurile se văd mai bine decât de la putere și de la opoziție. Centura e o zonă extrem de sfântă în politică", a explicat Lavinia Șandru în 2012.
După o absență de peste un deceniu, a revenit în politică în 2024. S-a înscris în PUSL, partidul controlat de Dan Voiculescu, patronul trustului Intact. La alegerile parlamentare din decembrie 2024, PUSL a primit câteva locuri pe lista PSD. Astfel, Lavinia Sandru a deschis lista PSD Sibiu pentru Senat.
În ciuda faptului că a ocupat prima poziție pe listă, Lavinia Șandru a ratat intrarea în Parlament. Potrivit unor fotografii publicate pe rețelele de socializare, Lavinia Șandru a făcut campanie alături de mercenarul Horațiu Potra, unul dintre apropiații lui Călin Georgescu. Potra este consilier local în Mediaș, județul Sibiu. „Candidez pentru România reală și împotriva abuzurilor!”, a spus Lavinia Șandru, după ce a intrat oficial în cursa pentru Cotroceni.
În viața privată, Lavinia Șandru a fost căsătorită timp de 10 ani cu Darius Vâlcov, fost primar PD al Slatinei, trecut ulterior la PSD. Vâlcov execută în prezent o pedeapsă de 6 ani pentru corupție, într-un dosar în care procurorii au descoperit tablouri de Renoir îngropate în cimitir și lingouri de aur ascunse în pereții falși ai unor case.
7. George Simion - candidat AUR
George Simion (38 de ani) s-a remarcat în spațiul public în martie 2009, când s-a dus cu lumânări la ziua fostului președinte al României Ion Iliescu. ”Pentru morții de la revoluție”, a spus Simion, la acea vreme student la Universitatea din Iași, în cadrul unui program de master dedicat crimelor comunismului. Ulterior, a fondat platforma civică Acțiunea 2012, care avea ca obiectiv unirea României cu Republica Moldova.
Alături de Simion, co-președinte al Acțiunii 2012 era Marius Lulea, în prezent prim-vicepreședinte al AUR. De altfel, înainte de a intra în Parlament, George Simion a fost angajat la una dintre firmele de construcții patronate de Marius Lulea, politician care a stârnit controverse în spațiul public prin simpatia arătată față de mareșalul Antonescu, declarat de statul român criminal de război. George Simion a organizat mai multe marșuri unioniste la București, Alba Iulia și Chișinău, dar ulterior a fost interzis în Republica Moldova și în Ucraina, pe motiv că s-ar fi întâlnit cu persoane din serviciile secrete rusești.
Simion a negat acuzațiile. ”Dacă apar dovezi, mă retrag din cursa pentru Cotroceni”, a răspuns liderul AUR. George Simion a candidat la alegerile europarlamentare din 2019, însă a obținut doar 1,2%. În același an, a fondat partidul AUR, alături de Claudiu Târziu, astăzi europarlamentar. Deși avea doar câteva luni de existență politică, AUR a devenit surpriza alegerilor parlamentare din 2020, reușind să obțină un scor de 9%.
Printre politicenii care au intrat în parlament pe listele AUR s-a numărat și Diana Șoșoacă, exclusă ulterior din partid. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, AUR, sub conducerea lui George Simion, a primit 15% din voturi. În noiembrie, a candidat la alegerile prezidențiale. Deși majoritatea sondajelor de opinie arătau că intră în finala prezidențială, George Simion a terminat pe locul patru, cu aproape 14%.
O săptămână mai târziu, AUR, partidul condus de George Simion, a obținut peste 18% la alegerile parlamentare. Prin urmare, eurodeputatul Claudiu Târziu a contestat prezența lui George Simion în fruntea AUR, din moment ce partidul în ansamblu a obținut un scor mai mare decât liderul său. George Simion a rămas președinte AUR și a anunțat, în primă fază, că nu mai candidează la alegerile prezidențiale din luna mai.
George Simion și-a exprimat susținerea pentru Călin Georgescu și a cerut reluarea turului doi. După ce Curtea Constituțională a invalidat candidatura lui Călin Georgescu pentru prezidențiale, liderul AUR a anunțat că se înscrie în cursa electorală alături de președintele POT Anamaria Gavrilă, urmând ca unul dintre ei să se retragă pentru a nu diviza voturile blocului suveranist. În final, Anamaria Gavrilă a făcut un pas în spate.
După ce și-a depus candidatura, George Simion a intrat în conflict cu deputatul Gigi Becali, unul dintre apropiații săi, care a dezvăluit investițiile în AUR. „La partid am dat 100 de mii de euro împrumut și 700 de mii de euro la case la Pechea”, a spus Gigi Becali. Localitatea Pechea, județul Galați, a fost lovită de inundații în toamna anului trecut, iar George Simion s-a numărat printre politicenii care au promis refacerea caselor.
În plus, Gigi Becali a contribuit cu 30 de tone de brânză la nunta lui George Simion. ”Este istorie, săracul. Să se ocupe de fotbal, să se ocupe de oi, să se ocupe de biserică”, a răspuns Simion. În campania de anul trecut, Simion promitea că AUR nu va face alianță cu PSD. Totuși, AUR s-a aliat cu PSD, PNL și partidul lui Piedone pentru a forma o majoritate în Consiliul general al Capitalei, ostilă primarului Nicușor Dan.
8. John Ion Banu - candidat independent
Ion Banu (64 de ani) este inginer mecanic de profesie. A absolvit Universitatea Politehnică din București, iar în 1985 a emigrat în SUA. ”Nu am trecut Dunărea înot, nu am fugit noaptea pe fâșie, cu grănicerii pe urmele mele. Îi admir pe cei care au făcut-o, dar drumul meu a fost altfel.
Am emigrat oficial, cu soția și fiica mea, din motive politice. În acte, evident, am trecut motive economice, nu se putea altfel”, rememora Banu, într-un interviu acordat publicației România Liberă. Ajuns în SUA, Ion Banu și-a luat nume american: ”John”. Ulterior, a adăugat și ”Muscel” la numele său de familie ”ca un omagiu” pentru orașul Câmpulung Muscel, locul în care a copilărit.
Așadar, numele complet al candidatului: John Ion Banu Muscel. În America, s-a așezat în statul Florida. Primul său job a fost la o firmă specializată în cercetări și echipamente oceanografice, iar în 1990 și-a lansat propria afacere în același domeniu. În plan civic, a fondat mai întâi Liga Româno-Americană, apoi chiar o formațiune politică: Partidul Națiunea Română.
S-a întors ocazional în România, pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2019, unde a obținut cel mai mic număr de voturi dintre toți candidații: doar 25.769 (0,3%). John Ion Banu va candida din nou la alegerile prezidențiale din mai, deși asupra sa planează suspiciunea că a falsificat o parte a semnăturilor de susținere. Conform legii, BEC i-a acceptat candidatura, dar concomitent a sesizat Parchetul, pe motiv că apare același scris de mână în dreptul mai multor susținători.
Într-un interviu din 2017, Banu dezvăluia că a votat cu Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2016, când actualul președinte american reușea să câștige primul mandat. De asemenea, Banu pleda ca românii să dețină arme. „Dacă aș avea putere de decizie, le-aș da oamenilor dreptul să dețină arme și în România.
Trebuie să te poți apăra, dacă ești în pericol. Eu am cinci arme, acasă, în Florida. Nu umblăm cu ele la vedere, nu facem paradă, dar știm că ne putem baza pe ele, la nevoie“, spunea Banu, care cerea și introducerea pedepsei cu moartea. ”Corupția ține România în loc. Eu aș introduce pedeapsa cu moartea pentru cei care provoacă daune foarte mari statului. Și pentru cei care omoară oameni, evident“, arăta Banu.
9. Silviu Predoiu - candidat Liga Acțiunii Naționale
Silviu Predoiu (66 de ani) este de profesie inginer geolog. A absolvit studiile în 1984, iar între 1987 și 1989 a urmat un curs de informații externe la Școala de ofițeri de Securitate. În aceeași perioadă, tatăl său era șeful miliției (poliției) Giurgiu. ”Am fost cursant la Securitate la școala de spionaj”, a mărturisit Silviu Predoiu, după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dezvăluit că a fost angajat al fostei Securități, cu numele de ”Pumnea”.
„E nume de serviciu, nu e nume de cod. Nume de cod primesc informatorii. Să nu facem confuzie între Petrov și Pumnea”, a explicat Silviu Predoiu, la Prima TV. CNSAS a dezvăluit că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, în anii ’70, sub numele conspirativ de ”Petrov”.
Într-un interviu acordat jurnalistului Cătălin Striblea, Predoiu a minimalizat duritatea regimului comunist. „Eu nu spun că era sau nu opresiv. Nu contest că nu era opresiv, dar foarte multă lume l-a aflat ulterior. La 20 de ani eu îmi vedeam de vacanțe, de distracție”, a spus Predoiu.
După Revoluție, a fost angajat în Serviciul de Informații Externe (SIE), unde a avut mai multe misiuni peste granițe. În 2005, președintele nou ales Traian Băsescu - care la acea vreme încă nu avea un verdict de colaborare cu Securitatea - îl promovează pe Silviu Predoiu în funcția de adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea sa în rezervă, în 2018. În acest interval de 13 ani, Silviu Predoiu a ocupat, de mai multe ori, și funcția de director interimar al SIE, asigurând tranziția între directorii civili.
Așadar, în perioada petrecută la conducerea SIE, generalul Silviu Predoiu a lucrat cu directorii Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleșcanu și Gabriel Vlase, în mandatele președinților Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Diferența dintre cei doi? ”Traian Băsescu a fost în permanență o personalitate hiperactivă, știa să surprindă esențialul, învăța.
Domnul Klaus Iohannis niciodată nu a manifestat un interes pentru zona de securitate. Singurul interes a fost ambiția de a fi secretar general la NATO”, i-a descris Silviu Predoiu pe ultimii doi șefi de stat. Fostul șef al SIE a candidat și la alegerile prezidențiale din toamnă, unde s-a clasat pe ultimul loc. A primit doar 0,12%, adică 11.246 de voturi.
10. Daniel Funeriu - candidat independent
Daniel Funeriu (53 de ani) este chimist. În vara anului 1988, când era elev în clasa a XI-a, regimul comunist i-a permis să plece într-o excursie în Franța, unde a rămas clandestin. S-a stabilit la Strasbourg. La câteva luni distanță, a reușit să câștige premiul II la olimpiada de chimie din Franța.
Ulterior, obține diploma de inginer chimist și termină studiile ca șef de promoție. La Universitatea din Strasbourg, Daniel Funeriu susține și doctoratul, sub îndrumarea profesorului J.M. Lehn, laureat al Premiului Nobel. Lucrează apoi la institute de cercetare din SUA, Japonia și Germania. Revine în România la mijlocul anilor 2000 și intră în politică. Candidează la alegerile europarlamentare pe lista PLD, partid desprins din PNL sub conducerea lui Theodor Stolojan.
Nu este ales direct, dar ajunge totuși în Parlamentul European în decembrie 2008, pentru o jumătate de an, pe un rest de mandat. PLD fuzionează apoi cu PD, iar Daniel Funeriu se înscrie în noul PDL, partidul patronat politic de Traian Băsescu. După alegerile prezidențiale din decembrie 2009, câștigate de Traian Băsescu, Daniel Funeriu este numit ministru al Educației în Guvernul Boc. Declanșează o amplă reformă în sistemul de învățământ. În 2011, a introdus, în premieră, camere video la examenul de Bacalaureat, măsură puternic contestată la acea vreme de PSD, partid aflat în opoziție. Rezultatul: procentul de promovare la nivel național a fost de 44,47%, cu 23% mai mic decât în anul precedent.
Asociațiile de părinți au cerut public demisia ministrului. Daniel Funeriu a mai rezistat câteva luni, până în februarie 2012, când premierul Boc a demisionat la presiunea protestelor de stradă. Guvernul Boc tăiase salariile bugetarilor, ca urmare a crizei financiare care lovise România. Ulterior, Traian Băsescu l-a numit pe Daniel Funeriu consilier prezidențial în domeniul educației. Pe final de mandat, Traian Băsescu a rupt relația cu PDL și a creat un nou partid politic: PMP.
În vara anului 2014, Daniel Funeriu a candidat pentru șefia PMP, însă a fost învins de Elena Udrea, favorita președintelui. Întrebat, peste ani, dacă se dezice de Traian Băsescu, Daniel Funeriu a răspuns: ”Observ în viața politică oameni care, așa cum zicea Traian Băsescu, lingeau clanța Cotroceniului și acum sunt mari anti-băsiști. Eu nu-mi tranzacționez loialități”. Din 2014 s-a retras din viața politică și s-a întors în cercetare.
Până în 2023, când a devenit Înalt Consilier UE pe lângă Guvernul Republicii Moldova, numit direct de Bruxelles, funcție pe care o deține și astăzi.
11. Sebastian Constantin Popescu - Partidul Noua Românie
Sebastian Popescu (42 de ani) este medic veterinar, însă n-a profesat niciodată. După 7 ani în care a studiat și a locuit în Timișoara, s-a mutat în Capitală. ”În București, am început cu un loc de muncă modest, la un pet shop în Carrefour Colentina, unde am fost plătit cu 750 de lei plus bonuri de masă”, povestește Sebastian Popescu, pe blog. Era anul 2007. Până în 2012, a mai lucrat la cabinete veterinare și farmacii, apoi a trecut printr-un proces de reconversie profesională.
A lansat două publicații online, agregatoare de știri. ”Jurnalismul, a doua mea pasiune, mi-a oferit ocazia să-mi extind orizonturile”, notează Popescu. Iar noul orizont a fost politica. În 2015, a fondat Partidul Noua Românie (PNR). Se schimbase legea, iar un partid putea fi înființat cu numai trei membri. În 2019, Sebastian Popescu a candidat la alegerile prezidențiale. Prioritatea sa politică era unirea României cu Republica Moldova și recuperarea tezaurului de la ruși.
Rezultatul: 0,33%. Procentul nu l-a descurajat. Sebastian Popescu a candidat din nou la alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Rezultatul: 0,15% - 14.683 de voturi. Comparativ, Ludovic Orban a primit peste 20.000 de voturi, deși s-a retras din cursă în favoarea Elenei Lasconi.
În ciuda retragerii, numele său a rămas pe buletinul de vot, unde a primit mai multe voturi decât candidatul Popescu. Scrutinul din luna mai va fi a treia încercare a lui Sebastian Popescu de a deveni președintele României. În programul de anul trecut, Sebastian Popescu propunea ca televiziunea publică să reia organizarea ”pentru cel puțin cinci ani” a Festivalului Cerbul de Aur de la Brașov, sub înaltul Patronaj al Președintelui României.
În 2019, Sebastian Popescu era cel mai sărac candidat la președinție, fără niciun fel de bun pe numele său. Cinci ani mai târziu, în aprilie 2024, declarația de avere depusă pentru candidatura la Parlamentul European era, de asemenea, goală. Nicio casă, niciun teren, nicio mașină, nicio sursă de venit.
După doar câteva luni, în octombrie 2024, Popescu declara, brusc, 13 terenuri agricole și unul intravilan, toate în localitatea vâlceană Făurești, cu o suprafață de circa 2 hectare. De asemenea, în declarația de avere a mai apărut și o casă de 78 de metri pătrați, în aceeași localitate.
