Președintele Nicușor Dan transmite că decizia CCR referitoare la declarațiile de avere este în contradicție cu un principiu esențial al democrației, și anume transparența în exercitarea funcțiilor publice.
”Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”, spune președintele.

12 iunie Eveniment Profit - Piața de Capital.forum - Provocări pe piața de capital în perioadă de tensiuni economice și sociale - Ediția a V-a
Acesta apreciază că ”accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate”.
”În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a mai transmis președintele.

”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct”, a argumentat Curtea.
De asemenea, declarațiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal”, dar și prevederea din Constituție potrivit căreia ”autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”.
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Oficialii Agenției Naționale de Integritate (ANI) au transmis, joi, că decizia CCR referitoare la declarațiile de avere și interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică.

De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE și progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis joi o sesizare de neconstituționalitate privind 2 articole din Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv obligația de a include în declarațiile de avere informații privind bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor, precum și obligația ANI de a asigura publicarea declarațiilor.
Sistemul declarațiilor de avere a fost introdus de Guvernul Adrian Năstase, ca parte a negocierilor de aderare a României la UE, ca o garanție a transparenței și luptei anti-corupție.
Acum, Curtea a declarat neconstituțional articolul art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese: ”(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”.

A fost declarat neconstituțional și articolul art. 12, alin. 6: ”Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Înainte de decizie, șase organizații neguvernamentale au făcut apel la CCR să aplice principiile statului de drept, au atras atenția că ”toate standardele internaționale în materia integrității publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese” și și-au exprimat ″îngrijorarea față de semnalele din mass-media cu privire la posibilitatea declarării ca neconstituțională a obligației de declarare a bunurilor și veniturilor soțului/soției și copiilor în declarațiile de avere, precum și a caracterului public al declarațiilor de avere și de interese″.

UPDATE Cum își motivează CCR decizia
″În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane.
Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.

În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim.
Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private.
Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.
Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice″, a transmis Curtea Constituțională, într-un comunicat.

Anterior, Dragoș Anastasiu, consilier onorific la Cotroceni pentru relația cu mediul de afaceri, atât în mandatul fostului președinte interimar Ilie Bolojan, cât și în cel al actualului șef al statului, Nicușor Dan, a declarat la Prima News că trebuie ″să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public″.
El a făcut această declarație pe 26 mai, în emisiunea ″Proiect de țară: România″, într-o discuție despre necesitatea ca administrația publică să atragă cei mai buni profesioniști și să-i plătească pe măsură. Este ziua în care a fost învestit noul președinte al României, Nicușor Dan, iar Anastasiu a precizat că primul decret semnat de acesta a prelungit numirea sa în calitate de consilier onorific.

″Trebuie să plecăm de la reforma resursei umane și trebuie să scăpăm de ipocrizie. Dacă vrem să avem performanță în sectorul public, trebuie să aducem acolo cei mai buni oameni pe care îi avem, în țară sau în diaspora. Cei mai buni înseamnă, printre altele, și bine plătiți. Altfel nu se poate. Eu m-am dus gratis să fac (la Cotroceni – n.r.), dar dacă ar fi fost să am un salariu, trebuia să am 10.000 de lei. Păi nu vă supărați, un CEO cu experiența mea, de multinațională, are 10.000 de euro″, a spus Anastasiu, care este antreprenor, cu afaceri în principal în turism și transporturi.
Întrebat dacă asta înseamnă că nu vizează un post de ministru într-un potențial guvern Bolojan, Anastasiu a răspuns că ″nu e asta discuția în secunda de față″.
″Nu e asta discuția în secunda de față, nu asta am vrut să spun, nu despre asta vorbesc. E momentul să ajutăm țara. Cred că nimeni care este de bună credință nu are voie să dezerteze când e greu. Și îmi voi asuma tot ceea ce este necesar ca să servesc această țară, dacă știu să fac. (...) Dacă nu știu să fac, și n-am premise, și n-am cu cine sau nu sunt lăsat să fac, nu-mi voi asuma nimic. (...) Așa, doar să mă duc să umplu un post și să mă dau la televizor că-s ministru, nu mă interesează.
Dar voiam să spun că trebuie să scăpăm de această ipocrizie și trebuie să-i plătim bine pe acești oameni, dacă vrem să performeze. Doi: Să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public. Nu spune nimeni să nu ai o declarație de avere depusă la o instituție a statului. Dom’le, dar ce vă interesează pe dumneavoastră câte bijuterii am eu în casă? Pe dumneavoastră! Ce vă interesează? Și știu foarte multă lume care spune, dom’le, m-aș duce (în sectorul public – n.r.), dar să fac declarație de avere... Și nu să fac, s-o pun public... Nu mă duc! Deci da - declarație de avere, da - depusă undeva ca secret de serviciu...″, a spus consilierul prezidențial onorific, care reprezintă Administrația Prezidențială și în grupul de lucru tehnic destinat elaborării unui plan de măsuri destinat reducerii cheltuielilor publice, constituit cu reprezentanți ai partidelor politice pro-europene.

Dialogul poate fi urmărit integral aici, de la momentul 1:30:00. Continuarea:
Moderator: Stați numai o secundă. Asta e poziția domnului Bolojan?
Dragoș Anastasiu: Nu, e poziția mea.
Moderator: Adică domnul Bolojan ar susține o asemenea modificare a legii?
Dragoș Anastasiu: Nu știu.
Moderator: Dar i-ați vorbit despre asta?
Dragoș Anastasiu: Nu, n-am vorbit despre asta. Dar eu vă spun părerea mea personală. Trebuie să fiu urmărit de instituțiile statului, să răspund în fața instituțiilor statului, dar nu față de dumneavoastră.
Moderator: Dar în calitate de consilier al președintelui Nicușor Dan?
Dragoș Anastasiu: Dacă vrem să avem oameni competenți și să mergem pe logică și discernământ, și nu pe populisme, trebuie să fim transparenți, trebuie să pot să fiu controlat de orice instituție a statului, dar nu cred că trebuie să mă afișez în public, cum nici dumneavoastră nu o faceți, că am 2 tablouri, 3 bijuterii și 7 conturi în care am 100.000 de euro.
Moderator: Ce e cert e că asta va fi prima întrebare care i se va pune președintelui Nicușor Dan la viitoarea conferință de presă, și probabil că și domnului Bolojan.