Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, spune că nu va accepta pachetul de tăieri propus de premierul Ilie Bolojan și susținut de președintele Nicușor Dan, conform căruia vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, iar pensia va fi 70% din salariul net al magistratului.
Ea a declarat că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.
Întrebată la Digi 24.ce le transmite angajaților care lucrează până la 65 de ani, care au restricții în ceea ce privește incompatibilitatea și încasează pensii de câteva mii de lei, Elena Costache a declarat că judecătorii și procurorii sunt unici și că meseria lor este una vocațională, care implică foarte multă presiune.
În replică, liberalul Mircea Fechet afirmă că această „realitate paralelă” a unei categorii de privilegiați, construită pe „aroganță, inconștiență și misecuvenism”, începe „să se clatine”.
„România nu se mai poate construi pe dublu standard. Nu mai poate cere sacrificii de la unii, în timp ce alții ridică ziduri în jurul privilegiilor pe care le-au dobândit. Să fim sinceri: nu există justiție socială fără renunțarea la abuz, nu există încredere fără exemplul personal, nu există reformă fără curajul de a-i deranja pe cei privilegiați”, mai spune fostul ministru al Mediului.
„A fost odată... o categorie de români pe care privilegiile îi făceau să trăiască într-o lume paralelă - o lume în care pensiile de 11.000 lei li se păreau mici, în care regulile normale ale societății nu se aplicau, iar beneficiile erau considerate un drept cuvenit, pe viață.
Trăiau în cultura privilegiului, cimentată prin legi, contracte colective de muncă, sporuri, indemnizații și "drepturi speciale", unde statul ajunsese să funcționeze nu pentru cetățean, ci mai ales pentru cei obișnuiți cu ideea că sunt deasupra celorlalți”, afirmă liberalul Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, despre declarațiile șefei CSM, Elena Costache. care spunea că o pensie de 11.000 de lei i se pare mică.
Potrivit lui Fechet, din această postură - cultivată, protejată și transmisă din generație în generație de „funcționari speciali”, de ”magistrați intangibili”, de directori de companii de stat care „au confundat” România cu un cont de economii personal - își „permiteau aroganțe instituționalizate”, gesturi de „cinism și orbire socială”.
„Să iasă la pensie la 48 ani și să se angajeze imediat, eventual tot la stat. Să sfideze peste 95% dintre pensionari, cărora nimeni nu le-a întins covorul roșu când s-au retras din activitate. Să batjocorească munca oamenilor obișnuiți, cărora nimeni nu le dă bonusuri pentru că își respectă fișa postului. Aceasta este povestea unei Românii împărțite între cei care trăiesc din muncă și cei care trăiesc din sistem. Dar această realitate paralelă, construită pe aroganță, inconștiență și misecuvenism, începe să se clatine”, afirmă Fechet.
Liberalul adaugă că acest lucru se întâmplă pentru că „reforma adevărată cere dreptate, transparență și corectitudine”, în primul rând de la cei care „ar trebui să împartă dreptatea, să se bată pentru transparență și să apere corectitudinea cu prețul confortului lor personal, nu în numele lui”.
„De la magistrați, care nu pot cere respectul societății cât timp vor să rămână agățați de privilegii imune la realitate. De la funcționarii de lux ai statului, care nu pot cere respectul societății cât timp tratează serviciul public ca pe un premiu, nu ca pe o responsabilitate. De la toți cei care s-au învățat să rostească «numele legii» doar atunci când le apără propriile interese și «echitatea» doar atunci când nu-i afectează personal”, menționează Mircea Fechet.
fostul ministru spune că România nu se mai poate construi „pe dublu standard”.
„Nu mai poate cere sacrificii de la unii, în timp ce alții ridică ziduri în jurul privilegiilor pe care le-au dobândit. Să fim sinceri: nu există justiție socială fără renunțarea la abuz, nu există încredere fără exemplul personal, nu există reformă fără curajul de a-i deranja pe cei privilegiați. Restul e doar prelungirea unei povești care nu mai convinge pe nimeni”, încheie Mircea Fechet.
”Din analiza celor 74 de cereri de pensionare rezultă o întrebare pentru CSM. Ce este cu această debandadă? Pentru că: 70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare. Oamenii, în general, se pensionează, dar au grijă să nu afecteze circuitul. Există o regulă foarte bună, pe care CSM a instituit-o în urmă cu câțiva ani care spune că magistratul care spune că vrea să se pensioneze, cu cel puțin 90 de zile înainte, anunță instanța la care lucrează și conducătorul acesteia are grijă să nu-l mai trimită în complet, ca în acele zile să redacteze toate hotărârile pe care nu le-a redactat. 90% din cererile de pensionare nu verifică această condiție. Președintele nu este notar. Rolul președintelui este de a veghea la corectitudinea acestui proces”, a spus șeful statului.
De asemenea, Nicușor Dan a spus că este total aberant ca în legea actuală pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariu. ”Asta, evindent, încurajează oamenii să iasă din sistem. Am pierdut foarte mulți specialiști, prin acest fenomen. Am pierdut calitatea de justiție, mai mult decât banii”, a adăugat el.
Președintele a criticat și prevederea din actuala lege, care permite magistraților care s-au pensionat să se întoarcă în sistem, în maximum 3 ani de la pensionare, și să beneficieze de indemnizația de judecător plus 15% din pensie. ”Acest articol spune că un magistrat care s-a pensionat, în intervalul de 3 ani de la pensionare, se poate reintregra în sistemul de justiție, dar în acel moment primește și indemnizația de judecător și 15% din pensia lui. Asta nu e corect. M-am referit mai devreme la magistrați care aleg să rămână în magistratură cu aceeași bani și nu e corect ca un coleg să intre pe același post și să ia cu 15% mai mult decât colegii care aleg să rămână în magistratură. Voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din legea privind statutul magistraților”, a adăugat Dan.
Principalele declarații ale lui Nicușor Dan:
Patru mesaje legate de justitie și pensionarea magistraților. Este total aberant ca în legea actuală pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariu. Asta, evindent, încurajează oameni să iasă din sistem. Am pierdut foarte mulți specialiști, prin acest fenomen. Am pierdut calitatea de justiție, mai mult decât banii. Calitatea actului de justiție se transpune în multe, inclusiv în indicatorii economici, deoarece înseamnă predictibilitate. Mulțumesc magistraților care aleg să rămână în sistem, chiar dacă sunt încurajați să iasă. De ce ar alege cineva pentru aceeași bani să rămână în sistem și să nu iasă la pensie?
Am avut mai multe cereri de pensionare de analizat, 76 mai precis. În intervalul acesta, pe rând, ca urmare a ședințelor CSM, mi-au fost transmise cereri de pensionare. Doi magistrați și-au retras cererile. În 2 dintre cereri magistrații spun că nu s-ar pensiona dacă n-ar fi acest volum de informații cu ce se vor întâmpla cu condițiile de pensionare. Vreau să transmit că analiza este finalizată pe 74 de dosare rămase. Vor fi publicate vineri după-amiază în Monitorul Oficial.
În ceea ce privește noua lege cu privire la pensiile magistraților este agreat de toată lumea că o să fie o normă tranzitorie, care spune că persoanele care au avut niște condiții de pensionare și încă le au și le vor păstra. Nu vor fi afectate drepturile persoanelor care au deja aceste drepturi.
Din analiza celor 74 de cereri de pensionare rezultă o întrebare pentru CSM. Ce este cu această debandadă? Pentru că: 70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare. Oamenii, în general, se pensionează dar au grijă să nu afecteze circuitul.
Când se indică, este foarte aproape (vreau să mă pensionez în 2 săptămâni) sau vă rog să mă programați în următoare ședință CSM.
Există o regulă foarte bună, pe care CSM a instituit-o în urmă cu câțiva ani care spune că magistratul care spune că vrea să se pensioneze, cu cel puțin 90 de zile înainte, anunță instanța la care lucrează și conducătorul acesteia are grijă să nu-l mai trimită în complet, ca în acele zile să redacteze toate hotărârile pe care nu le-a redactat. 90% din cererile de pensionare nu verifică această condiție. Președintele nu este notar. Rolul președintelui este de a veghea la corectitudinea acestui proces.
Consecința: nimeni nu prevede când va fi momentul ăsta al pensionării, iar colegii mei sunt asaltați de telefoane, că nu știm cum să ne constituim complet, dacă oamenii rămân sau pleacă. Nu este normal. Președintele nu este notar. Rolul acestuia este de a da decrete de eliberare de funcție prin pensionare pentru a veghea la corectitudinea acestui proces. Cum vreau să lucrăm de acum: Vreau ca un magistrat care vrea să se pensioneze să anunțe cu cel puțin 90 de zile înainte, să se facă verificările necesare, și în acestea magistratul să fie scos din completum și să poate să redacteze și când termină mandatul să nu mai aibă nicio obligație. Este nevoie să existe această predictibilitate.
Studiind aceste dosare am observat o prevedere care este în legea 303 privind statutul magistraților, o prevedere incorectă din opinia mea, și voi solicita ca modificarea acesteia să fie inclusă în Pachetul 2 de măsuri, anume încadrarea magistraților deja pensionați. Acest articol spune că un magistrat care s-a pensionat, în intervalul de 3 ani de la pensionare, se poate reintregra în sistemul de justiție, dar în acel moment primește și indemnizația de judecător și 15% din pensia lui. Asta nu e corect. M-am referit mai devreme la magistrați care aleg să rămână în magistratură cu aceeași bani și nu e corect ca un coleg să intre pe același post și să ia cu 15% mai mult decât colegii care aleg să rămână în magistratură. Voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din legea privind statutul magistraților. Propunerea mea este ca să dăm un termen de 5 ani, nu de 3. 5 ani în care judecătorul pensionat să poate revină doar cu indemnizația lui la aceeași instanță de unde a plecat.
