În contextul opoziției tot mai mari a SUA față de îmbogățirea uraniului de către Iran, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și emisarul pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff au purtat o nouă rundă de discuții având ca mediator Omanul. Noule discuții au fost considerate „utile” de către Teheran, în timp ce Washingtonul spune că au fost „încurajatoare”.
„A patra rundă de negocieri indirecte între Iran și Statele Unite s-a încheiat. Discuții dificile, dar utile pentru a înțelege mai bine pozițiile celuilalt și pentru a găsi modalități rezonabile și realiste de a depăși diferențele”, a declarat pe X purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baqhai.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
„Suntem încurajați de rezultatele discuțiilor de astăzi și așteptăm cu nerăbdare următoarea noastră întâlnire în viitorul apropiat”, a declarat, la rândul său, un oficial american de rang înalt, sub rezerva anonimatului. Acesta a spus că discuțiile, „care au fost din nou directe și indirecte, au durat mai mult de trei ore”.
Chiar înainte de discuții, Araghchi a reafirmat că dreptul țării sale de a îmbogăți uraniu este „nenegociabil”, în timp ce Steve Witkoff a avertizat vineri că administrația Trump se va opune oricărei îmbogățiri. „Asta înseamnă desființare, interzicerea înarmării și că Natanz, Fordo și Isfahan (cele trei instalații de îmbogățire) trebuie să fie dezmembrate”, a declarat el pentru site-ul conservator Breitbart News. În ceea ce privește discuțiile, „dacă nu sunt productive duminică, ele nu vor continua și va trebui să luăm o altă cale”, a avertizat el.
Discuțiile vizează încheierea unui nou acord menit să împiedice Iranul să dobândească arme nucleare - o ambiție pe care Teheranul a negat-o întotdeauna -, în schimbul ridicării sancțiunilor care paralizează economia iraniană.
În prezent, Iranul îmbogățește uraniu la 60%, cu mult peste limita de 3,67% stabilită prin acordul din 2015, în timp ce pentru utilizarea militară este nevoie de uraniu îmbogățit la 90%. Rezervele sale de combustibili fosili sunt o sursă de îngrijorare pentru puterile occidentale.
Iranul declarase că în timpul negocierilor de duminică va cere ridicarea sancțiunilor și recunoașterea dreptului său la energie nucleară în scopuri pașnice.
„Presiunea este o tactică folosită în negocieri, servește drept pârghie, dar afectează profund atmosfera discuțiilor”, a declarat pentru AFP Yousuf Al Bulushi, care prezidează think-tank-ul Muscat Policy Council din Oman. El crede că „va mai fi nevoie de timp (pentru un progres), dar rămâne optimist”.
PRESIUNEA CA TACTICĂ ÎN NEGOCIERI
Un acord încheiat în 2015 între Iran și marile puteri pentru a supraveghea programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale a devenit caduc după retragerea Statelor Unite în 2018, în timpul primului mandat al lui Donald Trump.
Țările occidentale, în frunte cu Statele Unite, și Israelul suspectează Iranul că dorește să se doteze cu arme nucleare, însă Teheranul susține că programul său este destinat unor scopuri civile.
Acordul din 2015 prevedea reimpunerea sancțiunilor internaționale în cazul în care Iranul nu își îndeplinește angajamentele, opțiune care expiră în octombrie.
Între timp, Donald Trump și-a relansat politica de „presiune maximă” asupra Iranului, vizând în special sectorul petrolier, și îndeamnă Republica Islamică să negocieze, amenințând în același timp că o va bombarda dacă diplomația eșuează.
Israelul a afirmat că Iranului, dușmanul său declarat, nu ar trebui să i se permită să dobândească arme nucleare. „Cel mai periculos regim nu trebuie să obțină niciodată cea mai periculoasă armă din lume. Instalațiile sale de îmbogățire a uraniului trebuie să fie dezmembrate”, a declarat șeful diplomației israeliene, Gideon Saar.
Iranul și Statele Unite, care nu mai au relații diplomatice din 1980, au organizat trei runde de discuții sub medierea Omanului începând cu 12 aprilie.
