Jumătate dintre absolvenții Academiei de Studii Economice (ASE) consideră că ceea ce învață în facultate este util, însă doar 30% folosesc competențele dobândite la locul de muncă, spune prorectorul instituției, Robert Aurelian Șova. În opinia sa, trebuie regândite atât filosofia de predare, în contextul digitalizării educației, cât și finanțarea sistemului.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Competențele trebuie să corespundă cu cele stabilite prin standarde ocupaționale care sunt create de mediul de afaceri astfel încât când creez un program știu ce ocupații vizez și mă duc spre acele competențe”, spune Robert Aurelian Șova, care și-a depus candidatura pentru funcția de rector al ASE.
”Acum, creăm un ansamblu de competențe și nu știm cât de utile sunt pe piața muncii. Avem un chestionar pentru absolvenți, pe care îl trimitem la șase luni de la absolvire, și, de fiecare dată, ne-au răspuns peste 1.000-1.200 dintre foștii studenți. Din perspectiva relevanței competențelor cu care pleacă de la ASE, 50% au spus că sunt utile și foarte utile, însă, când am întrebat care e gradul de aplicare al acestora la locul de muncă, procentul a scăzut la circa 30%. Fie nu ne adaptăm la ocupațiile cerute, pentru că nu am găsit corelația, fie modul în care sunt structurate joburile ridică probleme pentru că solicită competențe prea înguste. Companiile se plâng de faptul că absolvenții au competențe teoretice mai mult decât practice, care nu le sunt necesare la început de carieră”, explică Robert Aurelian Șova.
În opinia sa, aceste răspunsuri dau de gândit, iar facultățile trebuie să înțeleagă că învățământul trebuie să se concentreze pe competențele solicitate la angajare. „De exemplu, la contabilitate nu-l învăț chestii simple, cum se face o factură, un ordin de plată, ci standarde de contabilitate. Sunt foarte utile, dar nu imediat ce se angajează pentru că, atunci când obține primul job, o ia de jos și trebuie să aibă acele competențe, dar și perspective de dezvoltare. Acest lucru înseamnă că facultatea merge mai departe pe formare continuă, cu programe care folosesc competențele dobândite anterior. Este o schimbare de filozofie”, arată Șova, care este, totodată, profesor universitar în cadrul Facultății de Contabilitate și Gestiune Informatică și președinte al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR).
Profesorul consideră că, pe lângă competențele profesionale, învățămîntul superior ar trebui să se ocupe și de abilitățile umane, astfel încît absolvenții să aibă gândire critică, creativă, să știe cum să comunice, dar și să își dezvolte cariera.
Schimbarea de filozofie a predării este văzută în contextul digitalizării educației, la nivel mondial, dar și a nevoii finanțare.
”Am trecut printr-o perioadă grea, criza economică, completată de un sistem de finanțare a învățământului superior care a fost gândit în anii 90 și nu mai este actual. Trebuie regândit, de altfel practica internațională se bazează pe costul real pe student ceea ce la noi nu este aplicabil. Este nevoie de o regândire a finanțării bazată pe costurile reale. Din acest punct de vedere, am reușit în mandatul de prorector, în care m-am ocupat de gestiunea și alocarea resurselor să cresc veniturile per student față de 2011, deși numărul de studenți a scăzut. Am optimizat celelalte costuri ale instituției. Sunt și probleme legate de numărul de studenți, precum și al celor care se îndreaptă spre domeniul economic. Motivul principal al scăderii este că piața muncii nu ne mai ajută”, a afirmat Șova.
CITEȘTE ȘI Șeful eMag: Înscrierea mea la ASE a fost o greșeală. Sistemul de învățământ actual oprește creativitateaSoluțiile pot fi importate din alte sisteme de educație, în opinia sa. „Sunt multe studii care arată că universitățile care nu se adaptează erei digitale vor pieri. Tendința este învățământul digital, dar sistemul nostru are o reticență de adaptare. Nu mai e o chestiune de performanță, ci de supraviețuire. Aceasta este una dintre componentele din programul meu managerial pentru ASE. Am avut un învățământ la distanță, la care s-a reununțat, dar cred că s-a greșit, la momentul respectiv, pentru că s-a renunțat la o activitate din portofoliu și s-a bazat exclusiv pe programe de învământ la frecvență. Din punctul de vedere al managementului riscului, este o greșeală să ai o singură componentă. Pe de altă parte, nu avem posibilitatea să facem programe full online. Dacă Yale, Princeton fac acest lucru, ar trebui să acceptăm și noi. La nivelul ASE este evident că trebuie să ne îndreptatăm către educația prin intermediul tehnologiei care presupune altă filozofie de predare”, a mai spus Șova.
Robert Aurelian Șova predă la ASE din 1997. Are un doctorat obținut la această instituție și, din 2004, urmează studii doctorale la Universitatea Paris I Pantheon Sorbonne. Din 2014, este președintele CECCAR. În ultimii patru a ani, a fost prorector ASE, iar acum candidează la funcția de rector, alături de alți patru profesori: Nicolae Istudor, Adrian Tantau, Gabriel Tigu și Răzvan Zaharia.