Parlamentul a adoptat, miercuri seară, proiectul de buget pentru anul 2024 transmis de Guvern, aleșii suplimentând cu peste jumătate de miliard fondurile pentru bugetele locale destinate diverselor proiecte de infrastructură, cu circa 100 milioane lei pentru plata pensiilor speciale ale parlamentarilor, decise prin hotărâri judecătorești, precum și cu circa 38 milioane în plus pentru culte. În timp ce guvernanții au promis, chiar în legea bugetului, că anul viitor nu vor mai majora taxele și impozitele, amendamentele opoziției au fost respinse, iscând protestul parlamentarilor AUR care au părăsit plenul, în semn de protest că PSD și PNL nu au admis majorarea de 40% promisă profesorilor. USR a votat, de asemenea, împotriva proiectului de buget.
Programul Germaniei de subvenții pentru achiziționarea de vehicule electrice (EV) se va încheia prematur luni, după ce s-au rambursat aproximativ zece miliarde de euro din 2016, a anunțat Ministerul Economiei, cel mai recent indiciu al reducerii cheltuielilor după adoptarea bugetului revizuit pe 2024.
Biroul de Buget al Congresului estimează o încetinire a creșterii economice din SUA la 1,5% în 2024 și o creștere la 4,4% a ratei șomajului anul viitor, față de ceea ce estimează că va fi o medie de 3,9% în trimestrul patru.
Documentele proiectului de lege a bugetului de stat pe 2024 adoptat de Guvern joi noapte și trimis vineri Parlamentului, analizate de Profit.ro, prevăd o alocare de 1 miliard de lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori doar la Ministerul Energiei, nu și la Ministerul Muncii.
Instalat la șefia PNL București, Sebastian Burduja, ministrul al Energiei, spune că vrea să candideze la Primărie, susținând că Nicușor Dan nu a arătat „susținere pentru PNL și obiectivele” liberalilor.
În 2023, potrivit execuției bugetare preliminare, din contribuțiile la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxa impusă producătorilor și traderilor, statul a încasat 9,7 miliarde lei, iar compensațiile plătite furnizorilor s-au ridicat la valoarea totală de 10,23 miliarde lei, din care 4,35 miliarde lei pentru consumul populației și 5,88 miliarde lei pentru cel al clienților noncasnici.
Guvernul a aprobat joi, într-o ședință care s-a întins până la miezul nopții, proiectul de buget pentru anul 2024. Din informațiile transmise presei, ținta de deficit pentru anul următor a fost adoptată așa cum a fost prevăzută în proiect, la 5% din PIB, însă nu este clar dacă și suma aferentă prevăzută în proiect, de 86,6 miliarde de lei, a rămas nemodificată.
Executivul are pe agenda ședinței sale de joi seară, în vederea adoptării, un proiect de hotărâre de repartizare a sumei totale de 2 miliarde de lei, din Fondul de Rezervă, către ministerele Energiei și Muncii, pentru plata restanțelor acestora la compensările datorate prin lege furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, pentru costurile plafonării prețurilor finale facturate clienților, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale.
Ca și în urmă cu un an, Guvernul plasează în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la curent și gaze la consumatorii finali.
Taxarea mai redusă pentru anumite categorii a devenit în ultima perioadă ținta guvernanților.
Ministerul Finanțelor estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, în termeni cash, procentaj care, potrivit calculelor Profit.ro, este echivalentul a 93,4 miliarde de lei. Guvernul intenționa să țină deficitul cash în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană (CE) și a adoptat în ultimele luni o serie de măsuri pentru a limita cheltuielile, în special cele făcute pe final de an de primari dar și de autorități centrale. Această estimare de 5,9% din PIB (93,4 miliarde de lei), vine după un deficit de numai 4,65% din PIB, respectiv 73,64 miliarde de lei, la final de noiembrie, potrivit informațiilor Profit.ro.
În anul 2024 se vor suspenda în continuare ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice, din sistempul public, angajările urmând a fi aprobate doar prin memorandum în Guvern, conform unei ordonanțe de urgență pregătitoare pentru bugetul de anul viitor. Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor va fi menținut la nivelul lunii decembrie 2023, iar munca suplimentară va fi compensată cu timp liber, cu excepția polițștilor, militarilor și lucrătorilor din serviciile speciale. În ciuda declarațiilor contrare ale premierului Ciolacu, indemnizațiile demnitarilor, alături de cele ale funcționarilor publici ar urma să fie majorate cu 5%. Anul viitor nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă.
Prim-ministrul României ar urma să prezinte anual, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, concluziile unui raport semestrial privind situația economică și bugetară, cu măsurile aferente, iar până la finalul primelor 3 luni din an ar urma să prezinte un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent. Totodată, în termen de cel mult 5 luni de la incheierea exercițiului bugetar, ministrul Finanțelor va prezenta Parlamentului un raport cu privire la execuția bugetară finală.
Guvernul estimează un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru anul 2024, reprezentând 5% din PIB, comparativ cu 5,9% din PIB, cât este indicat pentru anul acesta, nivel peste ținta anunțată anterior ca fiind agreată cu Comisia Europeană, de 5,5% din PIB, potrivit proiectului de buget prezentat acum de către Ministerul Finanțelor. Creșterea economică de anul următor este prognozată la 3,4%. Sume importante de bani primesc Educția, Sănătatea șiTransporturile, ministere cu alocări substanțiale în fiecare an.
Cele mai multe ministere vor primi bani în plus prin proiectul de buget pentru anul următor, potrivit informațiilor Profit.ro. În timp ce alocări suplimentare importante de fonduri ar urma să aibă loc la Ministerul Educației, la Sănătate sau la Transporturi, ministere mari, proiectul prevede și unele reduceri de fonduri, cum sunt cele de la Ministerul Energiei, determinate de modificarea costurilor cu compensarea, dar și la MIPE, Ministerul Muncii, SIE sau SPP.
ANAF a colectat, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, 30,43 miliarde lei în luna noiembrie, cu 723 milioane de lei sub programul de încasări de 31,15 miliade de lei. Deși a rămas în urmă și în noiembrie, trebuie evidențiat că s-a redus semnificativ decalajul lunar față de plan, un aspect pozitiv pentru buget, având în vedere că ultimele două luni din an sunt cruciale pentru încadrarea chiar și în ținta de deficit bugetar majorată de la 4,4% la 5,5%. Informațiile privind colectarea ANAF sunt bazate pe date operative, astfel că pot surveni unele mici modificări. Pentru primele 11 luni, ANAF e în urmă cu 18,32 miliarde de lei.
Deficitul bugetar a urcat în octombrie cu 6,36 miliarde lei și a ajuns pentru primele zece luni la 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB față de deficitul de 47,12 miliarde lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni ale anului 2022. Deficitul de aproape 4% oferă perspective Guvernului să se încadreze în acest an în limita de 5,5-5,7% pentru întreg anul.
Coaliția de guvernare a Germaniei a prezentat un buget suplimentar care va ridica temporar plafonul autoimpus al împrumuturilor, după ce o hotărâre a curții constituționale a blocat planurile de cheltuieli ale guvernului, transmite Reuters.
Președintele Vladimir Putin a promulgat bugetul Rusiei pentru perioada 2024-2026, care prevede pentru anul viitor o creștere cu 66 % a sumelor alocare Apărării față de anul în curs, transmite agenția EFE.
Criza bugetară a Germaniei a dat un nou impuls reformării limitelor autoimpuse pentru împrumuturile guvernamentale, chiar și în rândul conservatorilor din opoziție, deoarece foamea de investiții atât de necesare depășește obsesia politică anterioară pentru corectitudinea fiscală, transmite Reuters.
Guvernul german a decis să înghețe cea mai mare parte a noilor cheltuieli, în ceea ce oficialii de la Berlin au catalogat drept o măsură necesară în condițiile în care coaliția condusă de cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu o criză bugetară, transmite Reuters.
Proiecte industriale germane majore, care includ fabrici de cipurii, producția de oțel decarbonizat și extinderea lanțului de aprovizionare cu baterii pentru vehicule electrice sunt în pericol, după ce o decizie judecătorească a șters 60 de miliarde de euro din bugetul federal, au declarat luni două surse guvernamentale, citate de Reuters.
Coaliția de guvernare a Germaniei încearcă să cârpească de urgență o gaură uriașă dată în bugetul federal de către Curtea Constituțională a țării, care a blocat guvernul din a folosi 60 de miliarde de euro în investiții pentru inițiative verzi și susținerea industriei, relatează Reuters.
Congresul Statelor Unite a adoptat o prelungire a bugetului federal - într-o rară demonstrație de unitate între partidele Democrat și Republican -, împiedicând astfel o paralizie peste trei zile a administrației americane odată cu apropierea sărbătorii americane Thanksgiving, relatează AFP.
Legea privind reducerea cheltuieilor bugetare, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, a condus la imposibilitatea legală ca angajaților CFR și Metrorex să le mai poată fi acordate tichete de masă. Acum, după intrarea în vigoare a Legii, Ministerul Transporturilor vrea exceptarea angajaților de la căi ferate și metrou, astfel încât să le poate fi acordate din nou tichete de masă, iar angajaților cu salarii de cel mult 8.000 lei, anumite ajutoare.