Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, este o ocazie unică în 100 de ani pentru ca România să își modernizeze infrastructura critică energetică, însă implementarea sa pe partea de energie se va confrunta și cu piedici legate de capacitatea de planificare și execuție și de resursa umană specializată, spune la Profit TV confondatorul și CEO-ul grupului Adrem, Corneliu Bodea, totodată președinte al Centrului Român al Energiei (CRE).
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Potrivit primei variante a draftului PNRR, se are în vedere un buget de peste 1,5 miliarde euro pentru domeniul "Energie și tranziție verde".
"Ne aflăm într-un moment istoric special, din cauza crizei sanitare care a cuprins întreg globul. UE și-a propus un plan extrem de îndrăzneț de redresare și creștere a rezilienței economiei sale. Este o ocazie probabil unică în 100 de ani și pentru România să beneficieze de acest program și să-și modernizeze infrastructura energetică", a spus Bodea la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
Potrivit șefului Adrem, această infrastructură este critică pentru dezvoltarea durabilă și sănătoasă a întregii societăți, dar și a economiei, întrucât pentru a putea produce, pentru a putea exporta, este nevoie de energie eficientă, care să aibă niște costuri potrivite pentru a susține mecanismele economice.
"România nu se află într-o situație ideală. De aceea, acest sprijin vine într-un moment în care chiar avem nevoie de așa ceva. România, din păcate, nu a investit suficient în ultimii 30 de ani pentru a moderniza infrastructura energetică, pentru a dezvolta capacități noi de producție și pentru a crește nivelul de inteligență al acestui sistem complex care este sistemul de producție, transport, distribuție și, nu în ultimul rând, consum de energie, fie că vorbim de gaz sau de electricitate. Această lipsă de investiții din ultimii 30 de ani ne plasează într-o situație delicată, pentru că pentru a putea face uz de fondurile europene, de acești bani care vor veni, trebuie să avem proiecte serioase. Acești bani reprezintă doar un buget pe hârtie atâta vreme cât noi nu suntem capabili să dezvoltăm proiecte care să facă uz de această sursă financiară", a explicat președintele CRE.
Draftul PNRR prevede că țintele investiționale și de politici publice ale Guvernului în domeniul energetic sunt exploatarea resurselor de energie regenerabilă ale României, realizarea de infrastructuri specifice destinate energiei electrice și transportului, respectiv distribuției de combustibil de tranziție și diminuarea efectelor schimbărilor climatice în domeniul energiei prin sprijinirea și utilizarea tehnologiilor verzi. Obiectivele specifice sunt dezvoltarea rețelei electrice de transport (RET), pentru transportul energiei electrice prognozate a fi produsă, consumată, importată, exportată și tranzitată și pentru a asigura parametrii tehnici necesari de furnizare a energiei electrice pentru consumatori și de integrare a energiei din surse regenerabile de natură variabilă, creșterea flexibilității sistemului energetic național (SEN) prin digitalizarea segmentelor de transport, distribuție și consum și introducerea sistemelor de management inteligent al rețelelor, producerea de energie verde în acord cu reglementările UE prin valorificarea potențialului hidroenergetic disponibil și prin dezvoltarea de noi capacități de producție din surse regenerabile, inclusiv rețele de transport și distribuție a energiei regenerabile, creșterea accesului consumatorilor la rețele inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție prin dezvoltarea, modernizarea și optimizarea infrastructurii existente pentru a prelua noi purtători de energie și pentru a integra activitățile de transport, distribuție și consum final, precum și dezvoltarea de tehnologii pentru sectorul IMM și pentru înființarea unor capacități noi de producție necesare pentru tranziția de la combustibilii fosili.
Corneliu Bodea afirmă că principala piedică în implementarea PNRR pe componenta sa energetică este resursa umană, în condițiile în care, o perioadă lungă de timp, nu a fost susținută activitatea de investiții în domeniul energetic, iar resursa umană, din punct de vedere al competenței, dar și efectiv al numărului celor care sunt implicați în acest domeniu, a avut de suferit.
"Resursa umană este îmbătrânită, foarte mulți au plecat în străinătate și astăzi ne aflăm în situația în care va trebui să ne preocupăm foarte serios de recrutarea specialiștilor care vor fi necesari pentru a aduce aceste proiecte la un nivel la care să poată fi finanțabile prin planul de redresare și reziliență", arată Bodea.
Cofondatorul Adrem vede probleme și pe partea de execuție.
"O a doua piedică o văd în ceea ce înseamnă capacitatea noastră de a executa lucrări. Din aceleași motive, în ultimii 30 de ani, capacitatea noastră de execuție, companiile care sunt capabile să dezvolte proiecte majore au scăzut ca număr și a avut loc un adevărat exod înspre alte țări al personalului lor tehnic", punctează Bodea.
El adaugă însă că lucrurile nu sunt ireparabile.
"Sper ca noul Guvern și această acalmie electorală de până în 2024 să poată duce la concretizarea unor planuri serioase, susținute, pe termen mediu și lung, ca România să își recapete forța în domeniu, pe care a dovedit-o în trecut. A existat o perioadă de consultări pe PNRR și am observat o disponibilitate crescută și o deschidere din partea Ministerului Fondurilor Europene pentru această consultare. Centrul Român al Energiei, alături de alte organizații și companii, a elaborat și transmis ministerului un punct de vedere, care a vizat în principal ceea ce înseamnă infrastructura energetică și sunt încrezător că documentul este unul solid, corect din punct de vedere al țintelor sale", este de părere CEO-ul Adrem.
Bodea consideră că PNRR este esențial pentru România, pentru că nu există resurse interne de finanțare a unor proiecte de asemenea anvergură în ceea ce privește decarbonizarea și despărțirea de combustibilii fosili, pe partea de generare de energie, sau digitalizarea infrastructurii de transport și distribuție de energie, care este vitală pentru a spori capacitatea rețelelor de a prelua volumul tot mai mare de energie regenerabilă care va fi produs.
"Ceea ce cred cu că lipsește este acoperirea acestei distanțe de la plan general la proiecte concrete. Un plan nu este un proiect, un proiect înseamnă mult mai mult decât atât. Sunt prea puține proiecte care să aibă în spate studii de fezabilitate și documentații tehnice și să fie astfel gata de licitat. De exemplu, când vine vorba de instalarea de mii de MW noi în eolian, trebuie să vorbim despre cine va cumpăra acești MW, despre cum se va face accesul lor în rețea, în condițiile în care, în prezent, rețeaua noastră nu este pregătită să îi primească", este de părerea Bodea.
El a notat și că grupul de companii Adrem va sărbători anul viitor 30 de ani de activitate.
"Business-ul dezvoltat de mine și de fratele meu a pornit acum aproape 30 de ani, iar astăzi grupul nostru înseamnă peste 1.500 de angajați, inclusiv în afara României, și o cifră de afaceri anuală de peste 40 milioane de euro. Avem 3 companii care activitează în domeniul serviciilor energetice adresate infrastructurii de transport și distribuție, deci suntem în spatele acelor procese și instalații care fac ca energia să ajungă în casele dumneavoastră, ale tuturor, dar suntem prezenți și în proiecte care vizează modernizarea și digitalizarea infrastructurii de utilități, fie că este vorba de gaz, apă sau electricitate. În grup mai este și o companie care, pe baza unui patent de inovație al fratelui meu, exportă în diverse țări o instalație care servește la degazarea oțelului lichid", a mai spus Corneliu Bodea.
