Ideea că nu au destui bani și percepția că au informații insuficiente sunt principalele elemente care îi determină pe români să rămână departe de lumea investițiilor, spune șeful celui mai mare administrator de active din industria fondurilor mutuale.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Nu am suficient de mulți bani și oricum, atât cât am, nu am cunoștințele necesare să îi investesc, își spun românii. Acestea sunt concluziile desprinse din cercetările sale de piață compania Erste Asset Management, cel mai mare administrator din industria românească a fondurilor de investiții. Șeful companiei, Dragoș Neacșu, invitat la emisiunea Profit LIVE, a declarat că acestea sunt mituri, pentru că, în realitate, plasamente pot fi efectuate și cu sume mici, prin intermediul fondurilor mutuale, iar sursele de informare sunt abundente.
Nu trebuie să ai (zeci de) mii de euro ca să investești
Nu mai puțin de 55-56% dintre români consideră că au prea puțini bani pentru a se gândi la investiții. Notabil, sunt respondenții la un chestionar selectați din rândul persoanelor cu o anumită putere de economisire, deținătorii de peste 3 ani a unor depozite bancare. Percepția lor este, însă, aceea că trebuie să ai sume între 1.000 de euro și 100.000 de euro pentru a face pasul către investițiile în hârtii de valoare.
Realitatea este că, atât conform prevederilor legale, cât și din practica de zi cu zi, plasamentul minim pe segmentul fondurilor mutuale este de o unitate. Cum unitățile de fond sunt între 10 lei și 100 de lei, aceasta este și suma minimă ce poate fi investită de o persoană.
Prin urmare, ideea că românii nu au suficient de mulți bani pentru a investi este în sfera mitologiei, spune Neacșu, care adaugă: „Răspunsul nostru la acest mit este că fondurile mutuale reprezintă cea mai democratică formă de investire.”
Plasamentele pot fi realizate fără îngrădire, iar fondurile mutuale reprezintă cel mai de succes produs financiar la nivel european. România are standarde europene la acest produs, a mai adăugat CEO-ul de la Erste AM, prima companie din sectorul fondurilor de investiții, cu active în administrare de 8,01 miliarde lei (1,80 miliarde euro), reprezentând 36,96% din totalul pieței de profil, conform anuarului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru evoluția piețelor financiare nebancare în 2015.
Vrem să vedem drumul bătătorit de apropiați
Un alt obstacol perceput de români este acela al cunoștințelor insuficiente. 34% dintre respondenți afirmă că nu au informații (nu a venit nimeni să le spună, nu au învățat la școală, nu au avut experiențe personale).
Erste Asset Management încearcă să promoveze cunoștințele în rândul unor categorii cât mai largi de oameni. Au programe în licee și universități, finanțează editarea de cărți, prin publicarea de materiale pe portalul propriu și pe conturile de rețele sociale.
Tinerii cu vârste între 25 și 35 de ani, chiar dacă au cea mai mică expunere pe fondurile de investiții, sunt mai sofisticați și consultă surse de informare multiple. Pe de altă parte, un public având vârste de 35-55 de ani este mai degrabă tentat să-și ia ca cea mai credibilă sursă de informare ce spun apropiații. 47% dintre respondenți afirmă că pentru ei decisiv este ceea ce spun rudele, prietenii, să aibă cunoștințe despre experiențele unor apropiați.
Frica, bat-o vina!
De ce nu investesc, așadar, românii? „Frica este o parte din răspuns”, zice Neacșu. La Erste nu au pus întrebări legate struct de temeri, dar, coroborat din mai multe răspunsuri, reiese că frica este un factor care îi ține departe pe oameni de lumea investițiilor. Este frica de necunoscut, frica legată de riscul neînțeles.
Este un handicap ce poate fi recuperat, prin construirea încrederii dintre administratorii de fonduri și potențialii clienți. Erste întinde mâna. „Avem nevoie de interlocutori; căutăm”, a conchis Neacșu.
