Anul 2020 a fost unul intens în materie de concurență, activitatea autorității de concurență părând a nu fi fost afectată de pandemie, mai ales dacă ne raportăm la nivelul ridicat al amenzilor aplicate (peste 70 de milioane de Euro).
Revin, conform promisiunii, cu partea a doua a primului episod despre ziua percheziției. Înainte de rememorarea după-amiezii de 9 decembrie 2015, mă simt dator cu un răspuns la întrebarea „De ce n-ați protestat atunci, de ce abia acum?”
Cu ocazia preluării funcției de președinte al CNUE, dl. Ádám Tóth a expus agenda priorităților mandatului său. Digitalizarea serviciilor notariale, lupta împotriva spălării banilor și pregătirea profesională a notarilor pentru era digitală sunt doar câteva dintre direcțiile de acțiune avute în vedere.
Societatea Civilă de Avocați “Iordăchescu & Asociații”, care reprezintă prin echipa de avocați Eugen Iordăchescu și Ioana Bonda cazul profesorului român Marius Balo, a trimis luni, 11 ianuarie (a.c.), o cerere către Președintele României Klaus Iohannis pentru implicarea activă în procedurile de preluare din Republica Populară Chineză a cetățeanului român Marius Balo. Această cerere vine în urma conferinței de presă din data de 29.11.2020, în care Președintele Klaus Iohannis a afirmat cu privire la situația cetățeanului român Marius Balo: „eu cred că se poate face ceva, mă documentez și o să vă spun părerea mea!”.
Când a sunat telefonul, era șase și ceva, ori șase fără ceva, nu mai țin minte exact…Ce-mi amintesc însă sunt corul de ciori și apăsarea întunericului matinal, de decembrie în apropiere de solstițiu. La celălalt capăt al undei, Viorel, administratorul firmei, sobru, relativ calm și măsurat. Ar fi bine să vii repede, sunt la noi unii de la DNA care întreabă de tine.
Norma procesual penală care reglementează obiectul judecății se regăsește actualmente în art. 371 C. proc. pen. și prevede că: „Judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței”.
Criza actuală pare să fi accelerat unele fenomene și procese în economie și în societate. Mă gândesc mai ales la comunicările „virtuale”, la repunerea în discuție a ceea ce se cheamă work-life balance sau la preferințele consumeriste.
Dacă cineva mi-ar fi vorbit la finalul anului 2019, despre un scenariu al anului următor în care urma să ne confruntăm cu o criză pandemică având un astfel de impact, sigur l-aș fi luat în derâdere, fiindcă nu mi-aș fi putut închipui ce surprize ne vor aștepta în anul 2020
Nu aduce anul ce aduce ultimul Monitor Oficial al anului. 1332 din 2020 e ultimul Monitor Oficial al anului 2020. În cadrul lui, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 226/2020 implementează un proiect pe care nu-l așteptam, nu-l doream, dar îl bănuiam: amână pentru 2022 câteva din măsurile fiscale mult așteptate, printre care majorarea la 140.000 EUR a pragului până la care se aplică TVA de 5% la imobile precum și eliminarea pragului de 30% pentru deductibilitatea creanțelor neîncasate cesionate.
În forma sa actuală, Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale prevede în cuprinsul art. 10 alin. 1 o cauză de reducere a pedepsei, și anume: ,,În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.”