Poliția chineză oprea și percheziționa luni persoane în locurile publice unde în weekend au avut loc proteste, la Shanghai și Beijing, după ce oamenii din aceste metropole, dar și din alte orașe ale Chinei au manifestat împotriva măsurilor stricte ani-COVID-19, care continuă să le perturbe viața la aproape trei ani de la începutul pandemiei, relatează Reuters.
La Beijing sau Shanghai nu existau semne de noi proteste, dar zeci de polițiști se aflau în zonele în care au avut loc demonstrațiile. Poliția le-a cerut oamenilor telefoanele pentru a verifica dacă au rețele virtuale private (VPN) și aplicația Telegram, care a fost folosită de protestatari în weekend, au declarat locuitorii și utilizatorii de rețele sociale, scrie G4Media.ro.
VPN-urile sunt ilegale pentru majoritatea oamenilor din China, în timp ce aplicația Telegram este blocată pe internetul chinezesc.
În Shanghai, un reporter AFP care a asistat duminică la mai multe arestări a constatat, de asemenea, că poliția a verificat cu forța telefonul unui protestatar pentru a vedea dacă există aplicații pentru rețele sociale străine.
Luni, autoritățile au blocat unele străzi din centrul Shanghaiului cu bariere metalice albastre pentru a împiedica adunările. Magazinele și cafenelele din zonă au fost rugate să închidă, a declarat pentru Reuters un angajat.
Poliția i-a căutat la telefon pe manifestanți după proteste deși nu le verificase actele
Pe de altă parte, protestatarii care au manifestat duminică la Beijing împotriva restricțiilor sanitare și pentru mai multe libertăți au fost contactați telefonic de poliție, care i-a interogat în legătură cu prezența lor la miting, a declarat luni unul dintre ei pentru AFP. Întrebarea, scrie agenția franceză de știri, este cum a reușit poliția să descopere identitatea unora dintre manifestanți, în condițiile în care marea majoritate a acestora nu au avut verificate actele de identitate la mitingul de duminică.
O protestatară a declarat luni seară pentru AFP că ea și cinci dintre tovarășii ei care au manifestat duminică în capitală au primit un apel de la poliția din Beijing. Polițistul „mi-a spus numele și m-a întrebat dacă am fost la râul Liangma noaptea trecută… M-a întrebat exact câți oameni erau acolo, la ce oră am fost acolo, cum am aflat despre asta”, a declarat protestatara, care a solicitat anonimatul din motive de securitate.
„Poliția a subliniat faptul că demonstrația de aseară a fost ilegală și ne-a întrebat dacă avem revendicări pe care am dori să le comunicăm pe căi legale”, a mai spus interlocutoarea AFP. Ea a declarat că ofițerul de poliție i-a vorbit pe un „ton echilibrat” în timpul scurtei convorbiri și i-a spus să nu mai participe la alte mitinguri.
În schimb, pentru că prietenii ei au refuzat să răspundă la telefon, poliția a venit la domiciliul lor, a mai povestit ea.
Ce urmează după protestele fără precedent
Pe străzile mai multor orașe chineze și în zeci de campusuri universitare protestatarii au făcut în weekend o demonstrație de nesupunere civilă fără precedent de când liderul Xi Jinping a preluat puterea, în urmă cu un deceniu. În timpul mandatului său, Xi a supervizat înăbușirea disidenței și extinderea unui sistem de supraveghere socială folosindu-se de înalta tehnologie, ceea ce a făcut ca protestele să devină mai dificile și mai riscante.
Discuțiile despre proteste, precum și fotografiile și filmările, au declanșat un joc de-a șoarecele și pisica între utilizatorii rețelelor sociale și cenzorii sistemului.
La Beijing, o mare mulțime de oameni pașnici s-au adunat duminică, după miezul nopții, pe o șosea de centură a orașului, unii dintre ei ținând în mână bucăți de hârtie goale ca simbol al protestului.
Duminică, la Shanghai, unii protestatari au scandat pentru scurt timp sloganuri anti-Xi, aproape nemaiauzite într-o țară în care liderul are un nivel de putere nemaiîntâlnit din epoca lui Mao Zedong.
Întrebat despre furia generalizată față de politica chineză „zero-COVID”, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Zhao Lijian, a declarat reporterilor: „Ceea ce ați menționat nu reflectă ceea ce s-a întâmplat de fapt. Credem că, cu ajutorul conducerii Partidului Comunist Chinez și cu cooperarea și sprijinul poporului chinez, lupta noastră împotriva COVID-19 va avea succes”.
Politica „zero-COVID” a menținut numărul oficial de decese în China la câteva mii, față de peste un milion în Statele Unite, dar a avut drept consecință limitarea deplasării multor milioane de persoane, ceea ce a provocat perturbări și pagube majore celei de-a doua economii a lumii.
Renunțarea la această politică ar însemna ca Xi să facă o concesie propriilor sale directive politice. Pe de altă parte, ar duce la îmbolnăviri și decese pe scară largă într-o țară cu sute de milioane de persoane în vârstă și cu niveluri scăzute de imunitate la COVID, ceea ce ar risca să copleșească sistemul medical, spun experții.
Protestele din China au agitat luni piețele globale, determinând scăderea prețului petrolului, o prăbușire a acțiunilor chineze pe burse și o devalorizare a yuanului, moneda națională.
Presa de stat nu a menționat protestele, îndemnând în schimb cetățenii, în editoriale, să respecte regulile COVID. Mulți analiști spun că este puțin probabil ca China să se redeschidă înainte de martie sau aprilie și că are nevoie de o campanie de vaccinare eficientă înainte de aceasta.
„Demonstrațiile nu amenință în mod iminent ordinea politică existentă, dar ele înseamnă că actualul mix de politici COVID nu mai este sustenabil din punct de vedere politic. Întrebarea acum este cum va arăta redeschiderea. Răspunsul este: lent, incremental și dezordonat”, au scris analiștii de la Gavekal Dragonomics, citați de Reuters.
Politica COVID a Chinei este o sursă majoră de incertitudine pentru investitori. Protestele sunt urmărite intens, pentru orice semn de instabilitate politică, un lucru pe care mulți dintre ei nu l-au luat în considerare într-o Chină autoritară, unde Xi tocmai și-a asigurat un al treilea mandat de lider.
