Demersul este în încercarea de a obține sprijinul Opoziției socialiste pentru bugetul de stat din 2026.
Taza va viza contribuabilii cu venituri de peste 250.000 de euro pe an sau 500.000 de euro pentru un cuplu.
Premieul caută astfel să strângă fonduri suplimentare și să atragă sprijinul opoziției de stânga pentru adoptarea bugetului pe 2026.
Planul include două măsuri. Prima vizează reînnoirea unei taxe temporare, introdusă anul trecut de predecesorul său, Francois Bayrou, care să prevadă că gospodăriile cu venituri mari plătesc cel puțin 20% din câștiguri sub formă de impozite.
Cea de-a doua măsură vizează combaterea optimizării fiscale prin intermediul companiilor de tip holding.
Ministerul de Finanțe a identificat aproximativ 30.000 de astfel de structuri folosite pentru încasarea de dividende fără redistribuirea lor, ceea ce permite evitarea taxării.
Această schimbare ar putea aduce peste 1 miliard de euro la buget în 2026, potrivit Reuters.
În total, guvernul estimează că noile măsuri ar aduce între 4 și 4,5 miliarde de euro din partea celor mai bogați contribuabili.
Lecornu, al cincilea premier al lui Emmanuel Macron în doi ani, a fost numit luna trecută după ce Parlamentul l-a demis pe Bayrou din cauza unui plan de austeritate de 44 de miliarde de euro.
Cu un parlament fragmentat și fără majoritate, noul premier depinde de sprijinul opoziției pentru a-și menține mandatul.
Directorul grupului de lux LVMH (Louis Vuitton Moët Hennessy) și cel mai bogat om din Franța spune că este un atac asupra economiei franceze și o inițiativă ideologică a extremei stângi.
Măsura, promovată de economistul Gabriel Zucman, a câștigat teren politic, în condițiile în care premierul Sebastien Lecornu se confruntă cu presiuni din partea Partidului Socialist să o includă în bugetul pe 2026 sau să riște o moțiune de cenzură.
”Nu este vorba de o dezbatere tehnică sau economică, ci de o dorință declarată de a distruge economia franceză”, a spus Arnault pentru Sunday Times, acuzându-l pe Zucman că este ”în primul rând un activist de extremă stângă” care folosește ”o pseudo-competență academică” pentru a promova o ideologie ce ar submina sistemul liberal.
Zucman, profesor la École Normale Supérieure și la Universitatea din California, Berkeley, a respins acuzațiile:
”Nu am fost niciodată activist pentru vreun partid sau mișcare. Munca mea se bazează pe cercetare, nu pe ideologie”, a spus acesta.
Economistul a susținut recent că ultra-bogații plătesc proporțional mai puține taxe decât restul cetățenilor, diferență pe care noua taxă urmărește să o reducă. Propunerea are sprijin popular semnificativ: un sondaj Ifop comandat de Partidul Socialist arată că 86% dintre francezi sunt favorabili măsurii.
Între timp, datoria publică a Franței a crescut din nou, în al doilea trimestru, la un nou record.
Datoria publică a ajuns la 115,6% din produsul intern brut (PIB) la sfârșitul lunii iunie, față de 113,9% la sfârșitul lunii martie și 112,1% în al doilea trimestru al anului 2024.
Din aprilie până în iunie, datoria a crescut cu 70,9 miliarde de euro, ajungând la 3.416,3 miliarde de euro, a precizat Institutul Național de Statistică și Studii Economice. Este un record în valoare absolută.
Publicarea datelor de către INSEE survine într-un climat social tensionat, sindicatele anunțând o nouă zi de mobilizare, dezamăgite de noua întâlnire cu Sébastien Lecornu, care încă nu și-a dezvăluit orientările bugetare.
Alimentată de acumularea neîntreruptă a deficitului din 1975, datoria nu încetează să crească de la sfârșitul anilor 1990, dar „crește mai repede decât cea a vecinilor săi europeni”, mai ales din 2019, constată Mathieu Plane, director adjunct al departamentului de analiză și previziune al OFCE, pentru AFP.
Pe lângă măsurile de sprijin foarte costisitoare luate pentru a face față crizei sanitare și inflaționiste, el vede în aceasta rezultatul unei scăderi nefinanțate a impozitelor obligatorii și al unei creșteri economice mai slabe decât se aștepta guvernul, și deci generatoare de venituri mai puține.
