AMRCR: Obligarea magazinelor de a vinde 51% produse alimentare din România restrânge libertatea consumatorilor și subminează comerțul modern

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România - AMRCR -  solicită eliminarea amendamentelor neconcurențiale și discriminatorii din proiectul legii comercializării produselor alimentare (Legea 321), arătând că lanțul scurt de aprovizionare nu garantează sprijin pentru producătorii români și restrânge libertatea consumatorilor români de a alege. AMRCR susține că obiectivul principal al acestei legi este afectarea comerțului modern.

”Conceptul de „aprovizionare pe lanțul scurt” adoptat  de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la preturi egale sau mai mici -  și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi”, se arată într-un comunicat al AMRCR.

În luna octombrie, Senatul a votat un proiect de lege care obligă magazinele să se asigure că mai mult de jumătate din carnea, legumele și fructele puse în vânzare sunt produse în România. Practic, minimum 51% din aceste mărfuri trebuie să fie producție locală, procentaj care iarna, doar pentru fructe și legume, poate să scadă la 30%.

CITEȘTE ȘI Reacții vehemente în Parlament, Consiliul Concurenței i-a înfuriat pe deputați

Pornind de la proiectul aprobat la Senat, membrii Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară din Camera Deputaților propun ca obligația magazinelor de a asigura din producția locală minimum 51% din carnea, legumele și fructele oferite la vânzare să fie extinsă și în cazul laptelui și al produselor de panificație.

Asociația arată că apare riscul ca producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării.

”În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. (...) Victime directe ale modificărilor preconizate pot fi însă mulți alți producători locali care (...) au reușit să devină parteneri ai marilor lanțuri de magazine și să intre pe piața extrem de competitivă cu produse românești. Aceștia sunt în pericol de a fi înlăturați de pe piața foarte greu obținută de către cei cărora li se garantează practic business-ul prin instituirea unei cote obligatorii indiferent de performanță”, se mai arată în comunicatul AMRCR.

CITEȘTE ȘI Obligația magazinelor de a se asigura că 51% din carnea, legumele și fructele vândute sunt locale va fi extinsă la lapte și panificație

Asociația reclamă că: ”Cei care contestă beneficiile comerțului modern pentru consumator și pentru producția autohtonă sunt în mare măsură cei care fie nu sunt dispuși să caute formule pentru a investi în depozitare, ambalare, marketing sau logistică, fie cei care practică un management precar sau pur și simplu nu au o capacitate comercială adecvată. Toți aceștia sunt dispuși să accepte justificările puerile ale celor care nu le pot găsi soluții reale în sectorul agro-alimentar, dar le prezintă campanii rudimentare destinate, pe de o parte, să inducă în mentalul public ideea conspirativă că marile magazine reprezintă sursa majoră a dificultăților cu care se confruntă în special micii producătorii locali, iar pe de altă parte că rigorile competiției pot fi ocolite politico-legislativ”.

Astfel de grupuri instigă la nerespectarea principiilor de piață și a libertăților economice ale comercianților și consumatorilor, mai spune AMRCR, care subliniază că opiniile avizate ale instituțiilor autorizate ale statului, cum este Consiliul Concurenței, au fost aruncate în derizoriu doar pentru că au atras atenția asupra riscurilor la care vor fi expuși consumatorii și operatorii economici ca urmare a acestor inițiative legislative.

”Solicităm Guvernului și Camerei Deputaților să nu accepte eludarea obligației de notificare către Comisia Europeană a întregului text adoptat, deoarece în forma actuală această procedură este cerută doar în cazul articolului referitor la etichetarea cărnii românești. Credem că Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Comerțului precum și comisiile parlamentare abilitate sunt cele care ar trebui să se ocupe de legislația fiscală sau de cea referitoare la comerț, și nu Agricultura, unde a ajuns să fie reglementat modul în care trebuie să se încheie contractele sau să se dea definiția contractului comercial,  în pofida prevederilor Codului Civil”.

AMRCR speră ca ”oamenii de decizie responsabili vor găsi formulele adecvate pentru a putea iniția și construi politici și soluții inteligente și fezabile referitoare la întreaga problematică acoperită de Legea 321, care să ia în considerare toți actorii lanțului comercial”.