ULTIMA ORĂ Investiție de amploare în România pentru tren de mare viteză. Aproape 800 kilometri, cu linii noi și viteze de 250 km/h. Costuri de miliarde euro

Coridorul de cale ferată de mare viteză va presupune o combinație de modernizare a liniilor existente, pentru viteze de 200 km/h, și construcția de linii noi, duble, care vor permite viteze de 250 km/h, de la Constanța până la Oradea.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

După cum a relatat anterior Profit.ro, compania canadiană Atkins Realis, una dintre cele care au semnat contractul de inginerie, procurare și management al construcției pentru unitățile 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, a fost selectată să furnizeze și studiul strategic pentru linia de cale ferată de mare viteză care să lege Bucureștiul de restul rețelei feroviare de mare viteză din Europa.

Atkins Realis din Canada, prin filiala sa Candu Energy, este proprietara tehnologiei omonime folosite la centrala de la Cernavodă.

Durata contractului a fost de 8 luni, acesta începând la finalul lunii octombrie 2024, obiectivul general al contractului fiind ca ”firma de consultanță selectată, Atkins Realis, să furnizeze un studiu strategic pentru linia de mare viteză în România, care să constituie baza pentru pregătirea ulterioară a proiectului, respectiv un studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, după caz”.

CITEȘTE ȘI OFICIAL Vești mari pentru cine are centrală de apartament. Nu există limită de utilizare în clădiri noi, cel puțin până în 2030. Transformarea locuințelor vechi în clădiri cu emisii zero primește ca ”orizont de timp” anul 2050

Acum, un document oficial analizat de Profit.ro arată că studiul de oportunitate a fost finalizat în cursul lunii decembrie 2025.

”Studiul a fost realizat de consorțiul internațional Atkins Ralis și a avut ca obiect analizarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză, prin valoríficarea experienței altor state europene, identificarea cerintelor tehnice, investiționale și operaționale, evaluarea fezabilitățfi economice și financiare, precum și definirea pașilor necesari, inclusiv instituționali, pentru imptementarea unui asemenea proiect, integrat în rețeaua TEN-T. Studiul a analizat proiecte deja implementate în Franța, Germania, Spania sau Turcia și a evidențiat importanța etapizării investițiilor, a utilizării sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2 și a asigurării unei finanțări stabile pe termen lung”, arată sursa citată.

Scenariul hibrid propus include atât modernizarea secțiunilor existente la viteze de 160-200 km/h, cât și construcția de linii noi care să permită viteze peste 200-250 km/h.

Conform rezultatelor studiului, traversările montane, precum Câmpina-Predeal-Brașov, pot utiliza trasee comune de mare viteză (HSR) și convenționale precum tunelul Predeal, obiectiv de investiții în derulare și aflat aprobare a documentațiilor tehnico-economice.

CITEȘTE ȘI Posibile taxe dublate pe casă și anul viitor. Bolojan dă de înțeles că, în anumite orașe, impozitul pe proprietate ar urma să se dubleze și în 2027. În anumite localități, impozitul s-ar putea să scadă

Cât va costa coridorul de mare viteză

În urma analizei aliniamentelor din cadrul studiului, în corelare cu rețeaua europeană de transport (TEN-T) și cu conexiunea la rețeaua de mare viteză planificată de Ungaria, a fost identificată oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe aliniamentul Constanța - București - Brașov - Sighișoara (Vânători) - Târgu Mureș - Cluj-Napoca - Zalău - Oradea - frontiera cu Ungaria.

Ca urmare a concluziilor studiului de oportunitate, proiectul vizează dezvoltarea unul coridor feroviar de mare viteză cu o lungime totală de 781,9 km, printr-o combinație de linie nouă și modernizare a liniilor existente, cu cheltuieli de capital totale estimate la 14,93 miliarde euro și un cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km. 

Având în vedere amploarea investiției, precum și diferențele de cost și rentabilitate economică între secțiuni, a fost propusă o implementare etapizată a proiectului, structurată pe următoarele sectoare: Constanța - Fetești, Fetești - București, București - Câmpina, Câmpina - Brașov, Brașov - Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș) și Cluj-Napoca - Oradea (prin Zalău).

CITEȘTE ȘI OFICIAL: NU este obligatorie prezentarea cazierului judiciar la serviciul de permise auto, nici la examenul auto

Fazele propuse de implementare a proiectului

Faza 1: București-Câmpina; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h - include posibil Câmpina-Brașov, cu modernizare pentru viteză de 200 km/h.

Având în vedere faptul că, în cursul anului 2026, este estimată tansarea licitației pentru execuția lucrărilor pe sectorul Predeal - Brașov, inclusiv a tunelului Predeal, proiectat pentru o viteză maximă de 200 km/ h, acest sector este preconizat să reprezinte primul tronson al coridorului de mare viteză.

Faza 2: Brașov - Cluj-Napoca via Târgu Mureș; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h.

Faza 3: Cluj-Napoca - Oradea via Zalău; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h.

Faza 4: București - Constanța; Modernizări pentru 200 km/h între București și Fetești și linie nouă cu cale ferată dublă, pentru viteză maximă 250 km/h între Fetești și Constanța.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Omul de încredere al lui Bolojan va aviza schimbările de acționariat cu străini în domenii ”sensibile” - precum energie, transporturi, dar și bănci, mass-media și AI. Taxa pentru companii scade, dar indemnizațiile criticate rămân mari

Finanțare și implementare

Pe lângă determinarea aliniamentului coridorului de mare viteză, precum și a elementetor de cost și a rentabilității economice pe secțiuni, studiul a avut în vedere și formularea unor recomandări privind implementarea proiectului, precum și aspecte legate de finanțare și planificare strategică.

Astfel, implementarea căii ferate de mare viteză (CFMV) trebuie structurată în etape, în conformitate cu bumele practici europene:

1. Studiu de prefezabilitate - definirea coridorului optim și evaluarea alternativelor;

2. Studiu de fezabilitate . detalierea soluției tehnice, evaluarea costurilor și a impactului de mediu;

3. Proiectare tehnică - elaborarea proiectelor pentru execuție și pentru sistemele de control;

4. Execuție etapizată - implementarea tronsoanelor prioritare (ex. Predeal-Brașov, Brașov- Cluj);

5. Testare și punere în funcțiune - certificarea interoperabilității și integrarea în rețeaua TEN-T.

Pentru asigurarea continuității proiectului, este necesară alocarea de fonduri dedicate financiar multianual post-2027, prin fonduri europene, bugetul național, precum și analizarea opțiunii de parteneriat public-privat, în special pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Propunerea Comisiei Europene pentru România, în exercițiul financiar 2028-2034, prevede alocarea a 60,2 miliarde euro, din care 54,6 miliarde de euro este alocarea generală, un miliard este pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde de euro pentru Fondul Social și pentru Climă.

CITEȘTE ȘI Noi reguli la avize și acorduri de urbanism: Interzise taxele sau tarifele multiple pentru privați. Comunicarea, exclusiv prin mijloace electronice, în ziua emiterii. Fără limite de solicitări

Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză se vorbește în România cel puțin din 2007, când, în mandatul lui Ludovic Orban ca ministru al Transporturilor, a fost anunțată colaborarea între Ungaria și România în vederea construcției unei linii de mare viteză între Constanța și Budapesta.

România și Ungaria au reluat recent ideea unui asemenea proiect în ultimii doi ani. Pentru linia București-Budapesta, o analiză preliminară a specialiștilor Ministerului Transporturilor ar fi identificat deja două scenarii. 

Cu privire la linia de cale ferată de mare viteză, Programul Operațional Transport 2021 - 2027 (pag. 73) menționează următoarele: “În ceea ce privește studiile, prin prezenta prioritate (Prioritatea P4 - Creșterea eficienței căilor ferate române), se vor finanța studiile privind implementarea unui traseu feroviar de mare viteză care are ca obiectiv general legarea Bucureștiului de restul rețelei feroviare de mare viteză din Europa”.

CITEȘTE ȘI DECIZIE ULTIMA ORĂ Fermierii nu scapă de impozit pe sere și solarii. Bolojan le impune impozit la jumătate din 2027

Realizatorul studiului de oportunitate, Grupul Atkins Realis, cunoscut anterior ca SNC-Lavalin Group Inc., este o companie canadiană cu sediul în Montreal, care furnizează servicii de inginerie, achiziții și construcții pentru diverse industrii, inclusiv minerit și metalurgie, mediu și apă, infrastructură și energie curată.

Atkins Realis era, conform datelor din 2021, cea mai mare companie de construcții, după venituri, din Canada. Firma avea aproximativ 37.000 de angajați în întreaga lume, cu birouri în peste 50 de țări și operațiuni în peste 160 de țări.

Grupul a fost implicat în proiecte majore la nivel global, dar nu a fost ocolit și de un scandal politic, care l-a făcut să își schimbe numele, după ce în 2019 comisia de etică a parlamentului canadian a conchis că premierul Trudeau l-a influențat pe ministrul justiției și procurorul general de atunci, Jody Wilson-Raybould, să intervină într-un dosar penal în desfășurare împotriva companiei.