Acest incident, petrecut în vara anului 2025, este cel mai grav observat de Autoritatea pentru Siguranță Nucleară și Radioprotecție din Franța în ultimii 17 ani. Unică în lume, instalația este acum oprită, relatează Le Monde.
Incidentul de siguranță care a implicat radioactivitate s-a produs chiar în centrul Parisului, în plină vară, trecând aproape neobservat. Pe 22 iulie, un muncitor a fost iradiat de acceleratorul de particule al Centrului de Cercetare și Restaurare al Muzeelor din Franța (C2RMF), aflat în subsolurile celebrului Muzeu Luvru, scrie Hotnews.ro
Autoritatea pentru Siguranță Nucleară și Radioprotecție (ASNR) l-a clasificat la nivelul 3 pe scara internațională de gravitate a evenimentelor nucleare și radiologice, ceea ce îl face al treilea „incident grav” observat în Franța din 1981, ultimul având loc în 2008. În condițiile în care acceleratorul este oprit de mai bine de două luni, conducerea C2RMF afirmă că se străduiește „să răspundă tuturor întrebărilor ASNR și să restabilească încrederea”.
Instalat din 1988 în la muzeul din Paris, acceleratorul denumit „Aglaé” (acronim pentru Accélérateur Grand Louvre d’Analyses Élémentaires) este singurul din lume dedicat exclusiv studiului obiectelor de patrimoniu cultural. El permite „bombardarea” operelor de artă sau a obiectelor antice cu protoni, ceea ce permite identificarea compoziției materialelor din care sunt făcute. În 2017, instrumentul a fost revizuit și îmbunătățit substanțial pentru a deveni „Noul Aglaé”, care analizează câteva sute de obiecte în fiecare an.
Cum s-a produs accidentul în care restauratorul a fost iradiat la Luvru
La sfârșitul lunii iulie s-a produs o succesiune de erori umane și tehnice. Pe 22 iulie, două persoane lucrau la un fragment de trompetă galo-romană descoperită în nordul Franței. Ei efectuau o serie de măsurători, fiecare durând mai puțin de zece minute. La un moment dat, fără a verifica pe consola din sala de comandă dacă ultima analiză s-a terminat, una dintre cele două persoane – un restaurator specializat în metale – a luat cheia care permite deschiderea camerei cu geamuri unde se află Aglaé. În mod normal, scoaterea acestei chei trebuie să declanșeze un sistem automat de siguranță care oprește acceleratorul dacă acesta este în funcțiune. Însă un senzor era defect, iar piesa centrală a dispozitivului de siguranță nu funcționa.
Restauratorul nu a observat semnalele roșii, prost poziționate, care indicau că Aglaé nu este oprit, iar analiza în curs durase mult mai mult decât cele anterioare. El a intrat în cameră și și-a trecut brațul prin fața fasciculului pentru a apuca fragmentul de trompetă. A suferit arsuri de gradul întâi și este de atunci monitorizat medical și psihologic, potrivit conducerii C2RMF. Doza de radiații pe care a primit-o nu a fost încă stabilită.
Pe 30 iulie, ASNR a efectuat o inspecție la fața locului. În raportul său, autoritatea a enumerat o listă lungă de „abateri importante” de la reglementări: lipsa unui sistem de înregistrare a evenimentelor care pot duce la expunere la radiații ionizante, lipsa unui registru al defecțiunilor și reparațiilor aparatelor, lipsa unui aparat portabil de măsurare a radioactivității, verificări și controale nerealizate în termenele prevăzute, muncitori care intrau în zona supravegheată fără autorizație. Se mai notează că, în timpul inspecției, „niciun muncitor care intra în zona delimitată nu era echipat cu un dozimetru operațional”.
Jean-Michel Loyer-Hascoët, directorul C2RMF, a declarat că incidentul a permis „identificarea defecțiunilor și corectarea lor” și că trebuie să conducă la „îmbunătățirea continuă a radioprotecției”. De la inspecție, au fost modificate afișajele, a fost lansat un nou sistem de formare și de validare a cunoștințelor utilizatorilor, au fost comandate noi elemente de semnalizare, este planificată o verificare a instalației, dozimetrul trebuie amplasat la etajul corect, iar registrele necesare au fost actualizate.
„Toate controalele sunt efectuate la timp, dar exista o problemă de formalizare și de acces la informații”, a declarat Claire Pacheco, responsabila proiectului Aglaé. Conducerea speră să poată reporni acceleratorul în noiembrie, dacă va obține undă verde de la ASNR până atunci.
„Lipsă de cultură a radioprotecției” la instituțiile culturale din Franța
În urma incidentului, Autoritatea ar fi putut întocmi un proces-verbal care să ducă la deschiderea unei proceduri penale. Nu a făcut-o, considerând că C2RMF a „reacționat bine după eveniment”, în special prin decizia de a opri acceleratorul. Instituția intervenise deja asupra unei părți importante dintre problemele semnalate de autoritatea de control nuclear la ultima inspecție, în decembrie 2023.
„Există o lipsă de cultură a radioprotecției în instituțiile de cercetare sau culturale, unde adesea nici măcar elementele de bază ale reglementării nu sunt respectate”, a declarat Christophe Quintin, inspector-șef al ASNR.
„În acest tip de instalații care nu fac parte din marea industrie nucleară încă există atâtea abateri încât, în inspecțiile noastre, ne concentrăm pe elementele prioritare”, a mai spus acesta.
Le Monde amintește de asemenea că numeroase avertismente în acest sens au fost emise de la începuturile lui Aglaé. În 2010, instalația funcționa chiar fără a deține autorizația necesară. La acea vreme, situația în materie de radioprotecție era „îngrozitoare”, și-a amintit Claire Pacheco, care subliniază că apariția „Noului Aglaé” în 2017 a permis realizarea multor progrese.
