Ce înseamnă, concret, această transformare pentru pacienți și pentru business-ul medical? Am discutat cu Prof. Univ. Dr. Mihai Juncar, medic primar în chirurgie orală și maxilo-facială și fondator al unor clinici care integrează atât componenta medicală, cât și pe cea de cercetare și tehnologie.
Pentru început, care este expertiza și experiența dumneavoastră în fondarea și organizarea clinicilor de medicină dentară?
Activitatea mea în domeniul privat al medicinei dentare a început similar cu a multor colegi ai mei și anume prin colaborarea cu diverse cabinete de stomatologie cărora le furnizam servicii de chirurgie. Eu am specialitatea de chirurgie orală și maxilo-facială, iar inițial am colaborat cu mai multe cabinete din Cluj Napoca și din orașele din regiune. Ulterior am închiriat un cabinet în Oradea prin anul 2013, unde făceam operații la final de săptămână, practic acest cabinet se baza pe recomandările altor colegi care trimiteau pacienții pentru tratamente chirurgicale diverse de la extracții dentare, implanturi dentare, excizia de formațiuni tumorale și așa mai departe. În 2015 m-am mutat împreună cu familia la Oradea, iar în 2017 am fondat clinica Maxilomed, unde practic am integrat toate specialitățile medicinei dentare inclusiv componenta de imagistică și sisteme digitale de proiectare și realizare a reconstrucțiilor de la nivelul cavității orale. În 2024, împreună cu colegii mei specializați în tratamentul copiilor, am fondat o clinică dedicată pacienților sub 18 ani.
Avansul tehnologiei - ce impact a avut asupra activității dumneavoastră ca medic?
Impactul a fost major din multe puncte de vedere. În primul rând, eu a trebuit să învăț pe parcurs utilizarea tehnologiilor digitale, deoarece la începutul anilor 2000, când eu eram student, nici nu-mi imaginam câte se pot schimba în activitatea mea pe parcursul timpului. Am adoptat tehnologia digitală pe măsură ce aveam nevoie de ea în activitatea clinică.
Prima dată a trebuit să învăț componenta de imagistică, am lucrat cu radiografii analogice, dar când am trecut la cele digitale a fost un pas uriaș, accentuat și de utilizarea tot mai frecventă a computer tomografului CBCT (pacienții îl cunosc sub numele de radiografie 3D). Acesta a fost primul salt deoarece a crescut foarte mult gradul de precizie mai ales în diagnostic, dar și în planificarea digitală. Astfel am crescut gradul de succes al tratamentelor deoarece preoperator știam foarte clar la ce să mă aștept și puteam să-mi pregătesc mult mai bine operațiile. Câștigul este pentru pacient, dar și pentru clinică deoarece crește gradul de succes al intervențiilor și implicit rata de mulțumire al pacienților care este urmată de creșterea cifrei de afaceri.
Ulterior am trecut la tehnicile digitale de luare a amprentei dentare. Evident, nu eu mă ocup de această parte, se ocupă colegii mei de la departamentul de protetică dentară (ei practic sunt medicii care realizează dinții pacientului) la fel cum sunt cei de la ortodonție.
La ce se referă amprenta digitală și de ce este aceasta mai bună decât cea convențională?
Amprenta dentară este o manoperă prin care înregistrezi situația din gura pacientului, aceasta poate fi analogică (mulți dintre noi am trecut prin experiența să ni se îndese materialul de amprentă în gură și să așteptăm ca acesta să se întărească) sau digitală. Pentru a obține amprenta digitală scanăm practic cavitatea orală și vom avea o reconstrucție tridimensională a ce se află în cavitatea orală a pacientului, mai exact a dinților sau a poziției implanturilor dentare. La început a fost o manoperă care ne-a consumat multe resurse, începând de la echipamente de zeci de mii de euro până la timpul proteticianului și ocuparea scaunului dentar, dar pe măsură ce ne-am familiarizat cu tehnologia, timpul s-a scurtat și am început să exploatăm avantajele. În primul rând este mult mai confortabilă și sigură pentru pacient, crește gradul de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară, te ajută să faci simulări. Cu alte cuvinte este mai confortabilă și sigură pentru pacient, iar medicului îi oferă mai multe opțiuni de utilizare.
Adevăratul pas a fost când am introdus și sistemul CAD/CAM (Computer-Aided Design/Computer-Aided Manufacturing) direct în cabinet. Acesta permite scanarea dintelui, designul coroanei sau fațetei personalizate și frezarea acesteia dintr-un bloc ceramic de înaltă performanță în doar câteva minute. Beneficiu economic pentru pacient: timpul este bani. Tratamentul protetic se realizează într-o singură vizită (same-day dentistry), eliminând necesitatea amprentelor clasice, a lucrărilor provizorii și a drumurilor repetate la cabinet. Costul total se justifică prin calitatea materialelor superioare și economia de timp. Evident și acest sistem a avut un cost de introducere în practica clinică de aproximativ 100.000 de euro, iar în primele 6 luni nici nu știam cât ar trebui să fie costul pentru o coroană dentară deoarece este o curbă de învățare și aici.
Vedem că se tot adună costurile pentru achiziția de echipamente. Cum se amortizează aceste costuri, poate un medic să amortizeze costurile și să folosească eficient tehnologia digitală?
Nu cred că un medic va putea vreodată să folosească toată tehnologia digitală din domeniul medicinei dentare, dar o echipă bine construită și complementară, da.
Să luăm de exemplu sistemul CAD/CAM, spuneam că a fost o investiție de aproximativ 100.000 de euro, să spunem că mai investesc în tehnologie digitală pentru chirurgie și alte specialități și ajungem la o investiție de jumătate de milion de euro doar pentru a fi în pas cu tehnologia și cu ce se poate face. Dacă eu ca persoană le folosesc pe toate, care ar trebui să fie costul final la pacient pentru a putea amortiza investiția? Nu cred că va fi unul accesibil, pentru a putea amortiza costurile am nevoie de o întreagă echipă, ca să nu mai vorbim de faptul că acea echipă trebuie să și știe să utilizeze tehnologia respectivă.
Cât de greu a fost să vă construiți echipa și cât de mare este aceasta?
Am avut nevoie de aproape 10 ani, iar pentru a vă face o imagine despre provocarea de a construi o echipă competentă, luați în considerare că noi ca echipă medicală provenim din 5 centre universitare ale României. În concluzie, da este complicat să-ți construiești o echipă, mai ales când îmi doresc ca fiecare membru să fie pe specialitatea lui cel mai bun. Pe de altă parte, deși este o provocare să construiești un sistem integrat, am descoperit un avantaj neașteptat al integrării fluxurilor digitale. Odată construită, echipa medicală s-a dovedit foarte stabilă și unită. În aproape 10 ani, a trebuit să ne despărțim de doar 3 colegi, asta în contextul în care doar medici sunt peste 15 în total.
Să ne imaginăm că cineva dorește să investească în medicina dentară. Cât de importantă este componenta digitală și la ce provocări să se aștepte?
Fără componenta digitală și fără oameni care să fie prieteni cu tehnologia este cam greu să mai fii competitiv. Principala provocare nu cred că este una de ordin tehnic sau financiar. Evident că și componenta financiară poate fi o problemă deoarece ar trebui un buget de aproximativ 500.000 de euro doar pentru a fi la nivelul mediu al competitorilor. Cred că principala provocare este cea umană, începând de la modul în care vedem lucrurile și continuând până la utilizarea eficientă a tehnologie. Poți avea orice tehnologie, dacă nu are cine să o folosească, avem o problemă. Pe componenta umană cred că ar trebui să punem cel mai mare accent la acest moment.
Prof. Univ. Dr. Mihai Juncar este medic primar în chirurgie orală și maxilo-facială, doctor în științe medicale și conducător de doctorat, cu peste 15 ani de experiență clinică, didactică și de cercetare. Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, unde a ocupat primul loc la examenul național de rezidențiat pe specialitatea sa, și-a construit parcursul profesional la intersecția dintre practica medicală, educație și inovație tehnologică. Activitatea sa este orientată către implantologie dentară, reconstrucții complexe și integrarea soluțiilor digitale în medicina dentară modernă.
