Banca Națională a României ar fi trebuit să publice a doua ediție anuală a raportului privind stabilitatea financiară în luna octombrie. Consiliul de administrație al BNR nu mai are programată nicio ședință în acest an, astfel că este puțin probabil ca documentul să fie aprobat înaintea alegerilor parlamentare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
BNR a decis să publice, începând cu 2016, de două ori pe an Raportul privind stabilitatea financiară, care arată care sunt principalele riscuri la adresa sistemului financiar din perspectiva băncii centrale.
În aprilie, BNR a publicat raportul prin care arăta că există pentru prima oară riscuri sistemice severe la adresa stabilității financiare, generate de diferitele proiecte de legi din Parlament, precum Legea dării în plată sau proiectul privind conversia creditelor în valută.
CITEȘTE ȘI Ghețea: Riscurile legislative pentru sistemul bancar s-au diminuat. Impactul a fost redus Guvernatorul Mugur Isărescu declara, la acel moment, că BNR va publica în aprilie și octombrie raportul, pentru a se alinia la buna practică a Băncii Centrale Europene, dar “mai ales pentru a reflecta adecvat și în timp util provocările pe plan intern la adresa stabilității financiare, cât și evoluțiile rapide pe plan european privind reglementările prudențiale”.
Isărescu arăta, recent, că riscurile legislative s-au diminuat, după decizia Curții Constituționale pe darea în plată, care a introdus condiția impreviziunii, și după ce Guvernul a trimis la CCR legea care prevede conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării.
În ultimele comunicări, BNR arăta că principalele riscuri vin din incertitudinile la nivel global, cu efecte asupra încrederii în economiile emergente, din tensiunile geopolitice sau din situația sistemului bancar european, mai ales temerile privind solvabilitatea Deutsche Bank.
Pe plan intern, BNR vede riscuri din politica fiscal-bugetară, după o serie de cheltuieli suplimentare cu salariile bugetarilor adoptate de Parlament.
CITEȘTE ȘI Disensiune de opinii în BNR. Dăianu nu este de acord cu Croitoru: Recesiunea nu ne paște acum Aceste riscuri s-ar putea regăsi pe harta BNR din noul raport, dacă analizăm felul în care BNR a procedat până acum, când principalele riscuri menționate în comunicatele de după ședințele de politică monetară au fost incluse în rapoarte.
Din ce în ce mai mulți analiști și bancheri se așteaptă la creșterea dobânzilor și pe plan intern, pe măsură ce Rezerva federală a SUA va crește dobânda cheie, iar inflația se va apropia de ținta BNR, deși în acest moment este încă la valori negative.
O astfel de perspectivă crește vulnerabilitatea celor cu credite în moneda națională, în condițiile în care ritmul de creștere a creditelor în lei a fost unul ridicat în ultimii ani, într-o perioadă cu dobânzi la minime istorice. Spre exemplu, creditul în lei aferent populației creștea cu peste un sfert în octombrie 2016, în termeni anuali, la peste 64,4 miliarde de lei, cu mult peste rata de contracție a celui în valută cu 12% la 47,8 miliarde de lei, în aceeași perioadă.
BNR nu s-a arătat îngrijorată de ritmul expansiunii creditului populației în ultimele prezentări și comunicate, însă banca trebuie să ia în seamă și această evoluție, ca urmare a obligațiilor la nivel european privind riscul sistemic.
Banca centrală poate contracara o creștere excesivă a îndatorării fie prin implementarea unui amortizor anticiclic de capital, fie prin alte măsuri prudențiale mai severe, pe categoria loan-to-value sau debt-to-income, adică avansuri mai mari pentru credite ipotecare sau rate mai mici raportate la venit. BNR nu a apelat la cerințe de capital mai mari pentru o eventuală poziție pro-ciclică a băncilor.
CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională a amânat dezbaterile pe conversia creditelor în franci elvețieni Cea mai mare parte din creșterea creditului populației vine din evoluția galopantă a creditului în lei pentru locuințe, care a luat un avans de 61% sau 10,3 miliarde de lei față de octombrie 2015, la 27,2 miliarde de lei în aceeași lună din 2016.
Pe acest segment, creșterea vine majoritar din programul cu garanții de stat Prima Casă. O analiză a BNR din raportul privind stabilitatea din 2015 arată că debitorii Prima Casă au un grad de îndatorare mai ridicat decât cei cu credite standard și că sunt, astfel, mai sensibili la o creștere a dobânzilor, respectiv la o reducere a veniturilor.
BNR arăta, la acel moment, că este necesară o reconsiderare a programului care oferă băncilor garanții de jumătate din valoarea creditelor, cu avans de doar 5%, și chiar o discuție privind utilitatea Prima Casă.
Tema nu a mai fost reluată de BNR în raportul din aprilie, ba chiar banca centrală a revenit cu o poziție contrară, în timpul dezbaterilor privind darea în plată, susținând că Prima Casă este un program bun, în pericol de dispariție din cauza unor prevederi ale legii, și care trebuie să continue.
Peste șase zecimi din creditul pentru locuințe e Prima Casă, România având astfel cea mai mare pondere cu garanții de stat din piața creditului ipotecar din Europa.
Prima Casă a apărut în mandatul premierului Emil Boc, parte a pachetului anti-criză, a fixat prețurile în piața imobiliară și a permis băncilor să crediteze cu riscuri mult diminuate – chiar fără riscuri în prima fază a programului, în 2009, când statul dădea garanții integrale.
Guvernul anunța recent că ar putea veni cu o strategie pentru Prima Casă pentru următorii 5 ani și a alocat un plafon de încă 250 de milioane de lei până la finele anului pentru ca băncile să onoreze angajamentele asumate.
Din 2009 și până la finalul lunii septembrie 2016, au fost acordate 198.365 de garanții, în valoare totală de aproape 17 miliarde de lei, pentru finanțări în valoare de aproximativ 34 miliarde de lei.
