Autori

Banca Comercială Română a încercat să obțină prin ordonanță președințială suspendarea derulării investigației privind ROBOR și a termenelor procedurale, solicitând și accesul la corespondența dintre Consiliul Concurenței și Banca Națională a României, pentru a putea răspunde acuzelor Concurenței. Totodată, BCR spune că nu are acces la datele din platforma Refinitiv, pe care s-ar construi teza principală a investigației. Mai mult, consideră că această corespondență ar dovedi că BNR este administratorul și supraveghetorul fixingului ROBOR și ar fi fost autoritatea care a modificat regulamentul de funcționare al pieței, când a apărut presupusa practică ilicită. Consiliul Concurenței consideră că angajații BNR care au modificat regulile ar fi acționat în nume propriu și nu în numele băncii centrale, potrivit susținerii BCR în instanță.

Băncile ar fi putut încasa o amendă și mai mare de la Consiliul Concurenței, de 10% din cifra de afaceri sau circa 1 miliard de euro, potrivit propunerilor raportului realizat de inspectorii de concurență. Pe lângă această amendă, Concurența a emis și o serie de interdicții privind participarea băncilor la fixingul ROBOR, dar și a fixingului titlurilor de stat, interdicția de a emite prognoze (inclusiv private) de inflație și dobânzi. Totodată, deși președintele Concurenței spune că nu există probleme de regulamente bancare și legislație, raportul face recomandări către BNR, Guvern și Parlament să vină cu modificări.

Prognozele realizate de economiștii băncilor comerciale ar putea reprezenta semnale către celelalte bănci privind nivelul viitor al dobânzilor și implicit al cotațiilor ROBOR, ceea ce ar putea fi o practică anticoncurențială, aceasta este una dintre concluziile transmise băncilor de Consiliul Concurenței după investigația privind piața ROBOR. Una dintre băncile cu cea mai îndelungată tradiție privind analiza economică a oprit de la publicare toate rapoartele/datele/estimările privind România.

Amenda record dată de Concurență se bazează în principal pe faptul că băncile au fost prea „transparente” în procesul de stabilire a cotațiilor interbancare. Din partea băncilor interpretarea este însă că sunt sancționate pentru că au respectat o normă BNR în vigoare de 31 de ani, care le obligă să stea „permanent” cu prețul banilor la vedere.

Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute pentru încălcarea normelor de concurență, prin stabilirea unor metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără să fie însă vorba de un cartel, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Autoritatea nu a stabilit un prejudiciu, dar Chirițoiu spune că efectele asupra ROBOR sunt cuantificabile în fracțiuni de procent. Pentru perioada 2022, când dobânzile interbancare au urcat spre 8%, Concurența nu a găsit comportamente deosebite.

Avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, care s-a făcut remarcat după criza financiară prin procesele colective împotriva băncilor, îndeamnă clienții băncilor să ceară despăgubiri în urma deciziei Consiliului Concurenței de a sancționa o presupusă coordonare a traderilor în afara legii. Piperea susține că ROBOR ar fi fost crescut artificial cu 2-3 puncte procentuale și ratele umflate cu 20-25% în ultimii opt ani, lucruri care nu reies însă din comunicatul Concurenței, care menționează „variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent”, și nici din evoluțiile dobânzilor interbancare în raport cu dobânzile BNR.

Directorul general al Băncii Transilvania comentează în termeni duri sancțiunea record aplicată de Consiliul Concurenței în investigația asupra ROBOR. Tetik consideră că autoritatea publică a dat dovadă de o profundă neînțelegere a sistemului financiar și că decizia încurajează populismul și subminează economia.

Decizia de sancționare a băncilor pentru comportamente anticoncurențiale nu vizează și regulamentul de tranzacționare al pieței monetare, arată BNR.

Statistica a îndulcit datele privind evoluția economiei românești în ultimele trimestre. Recesiunea „tehnică” de la începutul acestui an a dispărut după rectificare, deși scăderea economiei în termeni anuali rămâne substanțială. Investițiile au contrabalansat o parte din scăderea pronunțată a consumului. Erste menține prognoza de scădere pentru economia României în acest an.

Slăbirea accelerată a vânzărilor cu amănuntul în aprilie a determinat BCR să revizuiască în scădere prognoza privind sectorul retail pentru 2026 și vede o scădere pe întreg anul. Populația resimte efectele inflației ridicate, într-o piață a muncii mai slabă, cu creșteri limitate de salarii, peste care vine un fond extern nefavorabil, dar și un zgomot în creștere dinspre mediul politic.