Creșterea economică anuală a României din trimestrul al doilea a fost la jumătate față de așteptările analiștilor și cea mai redusă din regiune, alături de cea a Ungariei. A surprins însă creșterea secvențială, ajustată de Statistică, evoluție care însă nu poate fi explicată de economiști până la publicare datelor detaliate. Erste a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 și vede riscuri și pentru prognoza pe actualul an.
INB Bank România a majorat puternic prognoza de inflație pentru acest an, ca urmare a șocului prețului electricității din luna iulie. Analiștii băncii olandeze cred că inflația ar putea ajunge și la un nivel de două cifre.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că inflația este generată de deficitul bugetar mare, astfel că România are și dobânzi ridicate. Soluția este reducerea treptată a deficitului bugetar, chiar dacă acest lucru presupune creșterea datoriei publice la peste 60% din PIB.
Măsurile fiscale, cuplate cu eliminarea plafonărilor la energia electrică au dus la o creștere puternică a inflație, care este așteptată să depășească 9% la finele anului, arată guvernatorul BNR. În această situație, Isărescu exclude reducerile de dobânzi în acest an și spune că ar fi bine ca acestea să nu crească. Pe de altă parte, inflația ar urma să scadă abrupt anul viitor, dar și creșterea economică va fi una anemică, pe fondul reducerii cererii.
Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație de la 4,6% la 8,8% pe an pentru 2025, dar guvernatorul Mugur Isărescu spune că inflația va fi mai mare, ca urmare a datelor peste așteptări din iulie privind evoluția facturilor la energie, care nu au fost luate în calcul. Estimarea pentru 2026 a fost însă revizuită în jos de la 3,4% la 3% - “suntem încrezători că de data aceasta politica fiscală își va face treaba”, spune Isărescu.