Autori

Băncile din România s-au ocupat, într-un mod aproape egal, să dea și să vândă credite în ultimii ani. Dacă soldul total nu s-a mișcat prea mult în sus, nu e pentru că nu au dat împrumuturi noi, ci pentru că le-au vândut pe cele putrede către firmele de recuperare. Acesta este principalul motiv pentru care rata creditelor neperformante a scăzut sub nivelul de avarie. Dar statul s-a simțit văduvit la taxe și lucrurile se schimbă.

Banca Națională a României a identificat cinci riscuri la adresa stabilității financiare pentru perioada următoare. BNR consideră riscuri sistemice ridicate posibilitatea ca investitorii să-și piardă rapid încrederea în economiile emergente, precum și perspectiva ca populația și firmele să nu onoreze obligațiile de plată către bănci.

Rata lunară la un credit ipotecar în lei a crescut cu 15% în intervalul martie 2017 - martie 2018, ca urmare a creșterii ROBOR, și cu 2% în cazul creditului de consum, potrivit viceguvernatorului BNR Liviu Voinea.

Riscul de nerambursare este în creștere, însă banca centrală nu urmărește să oprească creditul ipotecar și de consum, ci să găsească un dozaj adecvat, spune guvernatorul Mugur Isărescu, în condițiile în care BNR are în plan introducerea unor praguri maxime pentru gradul de îndatorare aferent persoanele fizice, conform documentului prezentat luni de Profit.ro.

Băncile din România au acumulat vulnerabilități importante în ultimii ani, mai ales prin expunerea pe stat și piața imobiliară. O criză similară cu cea declanșată la finele lui 2008 ar duce la o scădere drastică a solvabilității sistemului, cu unele bănci căzând sub pragul minim reglementat, arată testele de stres realizate de Fondul Monetar Internațional. O solvabilitate sub prag înseamnă că o bancă poate intra într-un proces de rezoluție și/sau faliment. Fondul recomandă limitarea vulnerabilităților, reluând și referirile din primăvară la programul Prima Casă.