Cinteză, BNR: Proiectul legii dării în plată nu are nici măcar un criteriu care să scoată în față problema socială

Cinteză, BNR: Proiectul legii dării în plată nu are nici măcar un criteriu care să scoată în față problema socială
scris 20 nov 2015

Proiectul de lege privind darea în plată nu are nici un criteriu privind problemele sociale ale debitorilor și va avantaja, în principal, pe cei cu credite mari, luate pentru speculații imobiliare, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din BNR. Dacă legea intră în vigoare, atunci aceasta ar putea crea chiar un risc sistemic pentru sistemul bancar, crede Cinteză.

Parlamentul dezbate un proiect de lege care ar putea scăpa de supra-îndatorare debitorii cu împrumuturi ipotecare. Legea privind darea în plată ar putea scuti de datorii românii care preferă să lase casa băncii, însă acest lucru va aduce pierderi băncilor, potrivit comunității bancare.

Mai mult, proiectul nu este croit pe situația datornicului și se adresează fără discriminare și oamenilor de afaceri care au luat credite de milioane sau chiar zeci de milioane de lei pe persoană fizică, spune Cinteză.

“Nu are măcar un criteriu care să scoată în față problema socială”, a declarat Cinteză, la un seminar pe teme bancare, organizat de BNR și Alpha Bank la Sinaia.

Oficialul BNR a prezentat un grafic cu valoarea și nivelul garanțiilor aferente celor mai mari 50 de credite ipotecare acordate persoanelor fizice în România. Potrivit acestuia, 21 de credite sunt mai mari de 10 milioane de lei, iar cel mai mare atinge 26 de milioane de lei. Printre debitori sunt și oameni de afaceri, care au luat împrumuturi pentru speculații imobiliare cu terenuri, adaugă Cinteză, și spune că aceștia vor fi principalii avantajați.

“Nu e făcută să-i protejeze pe cei care au o problemă socială (…) Se caută un fraier care să preia niște pierderi, iar acest fraier se pare că sunt băncile”, adaugă șeful Supravegherii din BNR.

O altă problemă a proiectul este aceea că nu face diferență între tipurile de colaterale, astfel că s-ar putea aplica atât pentru terenuri, spații comerciale sau orice alt bun imobil care poate fi ipotecat, și “nu se referă la o locuința a unei familii cu doi copii”, explică Cinteză.

Proiectul de lege mai încalcă și Directiva 17/2014 privind creditul ipotecar, adaugă oficialul băncii centrale. Textul european spune că prevederile legii, inclusiv cele privind darea în plată, se aplică doar pentru creditele ce vor fi acordate începând cu martie 2016 și nu pentru portofoliul existent, așa cum propune proiectul din Parlament.

Tocmai faptul că legea europeană excludea de la aplicarea unor prevederi privind darea în plată creditele în curs a făcut ca BNR să nu facă teste de stres pentru situația în care legea din Parlament ar fi amendată și s-ar aplica doar celor cu probleme sociale.

“Niciodată n-am crezut că Directiva 17 va fi transpusă în România în felul acesta. Am comunicat Parlamentului că BNR nu avizează o astfel de lege (…) Deși se spune că implementează Directiva 17, ea se aplică și contractelor existente”, susține Cinteză și adaugă că n-ar avea nicio problemă dacă în România s-ar introduce un mecanism privind darea în plată așa cum e descris în Directivă, adică pe bază voluntară și doar pentru viitor.

“O bancă nu e o societatea de caritate. S-a investit în ideea de a obține profit. Se lucrează cu banii deponenților. Care e motivarea să se aplice legea unei bănci și nu unei fabrici de mobilă?”, adaugă el.

În scenariile derulate de BNR, 6 din 16 arată că o bancă din sistem va intra direct în faliment, dacă proiectul este aprobat, spune Cinteză, fără să dea numele băncii. El admite că nu toți debitorii vor merge să lase băncilor proprietățile, chiar dacă ipoteca nu acoperă împrumutul.

Cinteză îl contrazice pe Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate, a spus că pierderile de 2-4 miliarde de lei suferite de bănci, în eventualitatea adoptării proiectului, nu prezintă risc sistemic. Spune că există alt risc de natură sistemică, cel al contagiunii.

“Nu prezintă risc sistemic o pierdere de 2-4 miliarde. Dar haideți să vedem. Dacă, de exemplu, pică una dintre băncile cu capital grecesc din cauza dării în plată, credeți că celelalte o vor duce bine? Cele patru bănci cu capital grecesc au pondere semnificativă în sistemul bancar. Dacă o bancă de tipul acela dă faliment, e risc sistemic”, adaugă Cinteză.

În plus, băncile ar acumula proprietăți imobiliare pe care ar trebui să le vândă, însă pentru acest lucru ar trebui să aibă și piață.

“Au fost bănci grecești care au dat faliment cu vapoare în port. Ce faci cu ele? Te uiți la ele!”, mai spune oficialul băncii centrale.

Rata creditelor neperformante pentru creditele ipotecare, valori brute, fără provizioane, este de aproximativ 3,9%, potrivit lui Cinteză.

La sfârșitul lunii septembrie, creditul pentru locuințe reprezenta era de 48,7 miliarde de lei, dintr-un total al creditului pentru persoane fizice de 104,7 miliarde de lei.

viewscnt
Afla mai multe despre
darea in plata
lege darea in plata
nicolae cinteza
bnr