Concurența respinge raportul comisiei de anchetă pe Robor și revine cu soluții proprii pentru bănci: garanții de stat pentru refinanțări, capitalizarea CEC, stimularea creditării prin taxe, deschiderea pieței către fintech

Concurența respinge raportul comisiei de anchetă pe Robor și revine cu soluții proprii pentru bănci: garanții de stat pentru refinanțări, capitalizarea CEC, stimularea creditării prin taxe, deschiderea pieței către fintech
scris 23 apr 2019

Raportul comisiei parlamentare de anchetă conduse de senatorul Daniel Zamfir conține numeroase inexactități, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat, susține Consiliul Concurenței, într-o reacție la concluziile din raport, transmisă Profit.ro.

Patru propuneri au fost făcute de Comisia economică, industrii și servicii a Senatului, în raportul prezentat astăzi de senatorul Daniel Zamfir după finalizarea anchetei parlamentare asupra investigației efectuate de Consiliul Concurenței pe piața serviciilor bancare și interbancare. Astfel, senatorii propun președintelui să-l demită pe șeful Concurenței, Curții de Conturi să verifice angajații fictivi de la CC, guvernatorului Isărescu să sancționeze doi directori BNR și legislația să fie modificată pentru a permite sancționarea persoanelor care refuză prezentarea la audieri parlamentare.

“Investigația Consiliului Concurenței a respectat toate procedurile legale și a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creșterii ROBOR în octombrie 2008. Concluziile raportului de investigației au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorității de Concurență. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurență s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurențiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenței și nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România și, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurențiale din Marea Britanie”, arată Consiliul Concurenței.

Rezultatul anchetei pe Robor: Comisia senatorului Zamfir propune președintelui să-l demită pe șeful Concurenței, Curții de Conturi să verifice angajații fictivi de la CC, iar guvernatorului Isărescu să sancționeze doi directori BNR CITEȘTE ȘI Rezultatul anchetei pe Robor: Comisia senatorului Zamfir propune președintelui să-l demită pe șeful Concurenței, Curții de Conturi să verifice angajații fictivi de la CC, iar guvernatorului Isărescu să sancționeze doi directori BNR

Instituția susține că respectă toate autoritățile statului și că a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri și transmițând toate documentele care au legătură cu ancheta.
Obiectează însă că datele din aceste documente nu au nicio legătură cu situația din prezent de pe piața bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenței, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcție de ROBOR, iar cotația indicelui era sub nivelul tranzacțiilor de pe piața interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligația ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR.

În acest fel, susțin reprezentanții Consiliului, au fost generate discuții lipsite de fundament și consistență, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluții reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români.

Instituția condusă de Bogdan Chirițoiu acuză faptul că concluziile Raportului Comisiei Parlamentare au fost stabilite de senatorul Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea Președintelui institiției.

“Cu regret constatăm că Raportul conține numeroase inexactități, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat. În general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenței au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită experiză la un nivel foarte ridicat și o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta și avea o idee clară și exactă domeniului”, precizează reprezentanții Consiliului.

Acuzațiile instituției vizează și corectitudinea documentării comisiei de anchetă și speculațiile făcute de aceasta pentru a găsi corelații (artificiale) acolo unde ele nu există. “De exemplu, în situația în care raportul de investigație nu constată vinovăția companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să își exercite dreptul la apărare”, precizează instituția de concurență.

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 3,41%, cel mai înalt nivel din ultimele 8 luni CITEȘTE ȘI Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 3,41%, cel mai înalt nivel din ultimele 8 luni

Consiliul consideră surprinzătoare propunerile Comisiei Parlamentare, în condițiile în care Parlamentul a fost de acord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană care prevede că autoritatea de concurență trebuie să își poată desfășura activitatea independent de sfera politică și interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu.

Legislația în domeniul concurenței este legislație europeană, toate actele administrative emise de aceasta fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulțumită de decizii se poate adresa Curții de Apel București și, ulterior, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu se poate crea un paralelism față de instanțe și nimeni nu se poate substitui acestora, arată Consiliul.

Autoritatea amintește că a solicitat Comisiei Parlamentare să păstreze confidențialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituției și încasările la buget, având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanțelor depășește 200 milioane euro.

Faptul că deciziile privind constatarea și sancționarea faptelor anticoncurențiale au fost confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție în proportie de 95% este argumentul cu care Consiliul vrea să convingă că instrumentează cazuri solide, bine fundamentate.

De la înființare, Autoritatea de Concurență a aplicat amenzi de aproximativ 700 milioane euro, din care 93,5 milioane euro anul trecut. Instituția susține că acțiunile sale au generat totodată beneficii pentru consumatori de peste 1 miliard de euro prin scăderea prețurilor.

La demersurile comisiei parlamentare de anchetă, Consiliul Concurenței contrapune propuneri și soluții propria alternative care ar fi, în opinia sa, utile pentru a apăra interesele consumatorilor români.
“De exemplu, în ceea ce privește sistemul bancar românesc, autoritatea de concurență a propus o serie de soluții pentru creșterea concurenței, astfel încât să crească creditarea în condiții mult mai bune pentru consumatori (credite mai ieftine)”, susține instituția. Exemplele concrete sunt:
- Transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piața către noi actori (de ex: fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislația națională, deși termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenței în sectorul financiar și scăderea comisioanelor.
- Capitalizarea CEC Bank
- Facilitarea refinanțării creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat: persoanele care vor să își refinanțeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăți, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condițiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea inițială. Astfel, autoritatea propune ca pentru partea de garanție rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare.
- Stimularea creditării prin taxare: taxele aplicate  băncilor să scadă pe măsură ce acordă mai multe credite.

Recent, Bogdan Chirițoiu a declarat pentru Profit.ro că va retrimite Guvernului propunerea ca statul să acorde garanții pentru clienții care vor să-și refinanțeze creditele ipotecare, dar nu se pot muta la altă bancă pentru că valoarea ipotecii s-a depreciat în timp în raport cu cea a creditului. "Vom veni și cu îmbunătățiri față de varianta de anul trecut, lucrăm la ele. Una ar putea fi stabilirea unei limite, 100.000 de euro, de exemplu, pentru valoarea creditelor care pot beneficia de garanții, pentru a restrânge beneficiarii potențiali la cei care au cumpărat locuințe", a precizat spune Chirițoiu. La pachet cu aceasta propunere va fi retrimisă, la fel ca în 2018, și recomandarea ca sistemul bancar local să adopte o aplicație software comună API care să deschidă accesul la conturile clienților către terți (fintech), deși multe bănci nu sunt de acord pentru că și-au creat deja propriile platforme pentru a îndeplini cerințele directivei PSD 2.  

ING Bank România închide “bancomatele cu scaun”. Cât timp mai pot fi folosite și variantele care rămân CITEȘTE ȘI ING Bank România închide “bancomatele cu scaun”. Cât timp mai pot fi folosite și variantele care rămân

"Ambele propuneri ar crește mobilitatea în piață. Oferirea de garanții de către stat, prin FNGCIMM, este și o soluție pentru a ajuta clienții cu credite în derulare să poată înlocui și ei Robor cu noua referință a unui indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară în calculul dobânzilor variabile, așa cum noua legislație stabilește pentru creditele noi ce vor fi acordate în viitor de bănci", a declarat Chirițoiu, precizând că debitorii cu credite luate în trecut pot schimba referința doar cu acordul părților, dacă își refinanțează împrumuturile, și pot exista dificultăți dacă valoarea ipotecilor a scăzut.

O astfel de propunere, care ar însemna, de fapt, garantarea din banii contribuabililor a unor active din categoria junk, a fost înaintată anul trecut Guvernului de către Consiliu după ce a constatat, printr-o analiză, că băncile nu pot refinanța clienții, chiar dacă bonitatea lor e corespunzătoare, dacă nu sunt aduse garanții suplimentare, pentru că nivelul capitalului clientului ar fi prea redus sau chiar negativ în raport cu împrumutul (underwater mortgage).

În opinia lui Chirițoiu, o astfel de soluție ar fi utilă în contextul discuțiilor despre posibila "discriminare" pe care noile prevederi legale o crează între clienții cu împrumuturi în derulare și cei care se vor împrumuta după luna mai a acestui an. Pentru cei din urmă, prin ordonanța care a modificat și controversata OUG 114, Guvernul a impus băncilor obligația de a stabili dobânzile variabile adăugând o marjă fixă la un indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară, indice care va înlocui actualele referințe Robor (la 3 sau 6 luni), bazate pe cotații ferme ale băncilor într-un interval de 15 minute.

Senatorul Daniel Zamfir a anunțat deja că în Parlament se va încerca modificarea ordonanței care a impus noile reguli, pentru a extinde aplicarea obligatorie și la creditele în derulare.

Nici alte măsuri menite să crească mobilitatea în sistemul bancar, precum cel de mobilitate a conturilor (introdus prin directiva PSD 2) n-au avut efectele scontate, în aprecierea Consiliului Concurenței. În 2016, niciun client nu și-a mutat conturile – adică numărul de cont și sumele din el – la altă bancă, iar în 2017 au fost doar câteva solicitări, arăta instituția anul trecut.

De mai multe ori a fost avansată de Consiliul Concurenței și cealaltă propunere de creștere a concurenței în sistemul bancar, prin transpunerea în legislație cu îmbunătățiri a directivei PSD2. Adoptarea unei aplicații software - API comune pentru sistemul bancar din România, propusă de Chirițoiu pentru a facilita implementarea rapidă și fără dificultăți a directive, a creat, însă, uimire în sistemul bancar. Multe bănci au investit deja pentru propriile aplicații, care respectă toate cerințele directivei, iar inițierea unui demers nou, pentru o soluție centralizată unică, asupra căreia să cadă de acord întreaga piață, este greu de crezut că este de natură să grăbească implementarea directivei. Cu atât mai mult cu cât nici stabilirea unui furnizor care să dezvolte o astfel de aplicație obligatorie pentru toate băncile nu are conturată ideea de rezolvare.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
consiliul concurentei
robor
daniel zamfir
ancheta
bogdan chiritoiu
refinantare
garantii de stat