Randamentele obligațiunilor franceze au urcat, în urma deciziei Fitch de a retrograda ratingul de credit al țării de la ”AA-” la ”A+”, cu perspectivă stabilă, relatează CNBC.
Agenția a invocat nivelul ridicat și în creștere al datoriei publice și a avertizat că ”fragmentarea politică” blochează consolidarea fiscală, scrie News.ro.
Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a crescut inițial cu 7 puncte de bază, la 3,51%, iar cel al titlurilor pe 30 de ani a urcat cu 8 puncte, la 4,33%. Ulterior, randamentele s-au stabilizat, semn că piețele anticipau deja o retrogradare după prăbușirea guvernului condus de François Bayrou, în urma unui vot de neîncredere.
Președintele Emmanuel Macron l-a numit rapid prim-ministru pe Sébastien Lecornu, al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani. Lecornu se confruntă însă cu aceleași provocări: opoziția față de reducerile de cheltuieli și majorările de taxe menite să reducă deficitul bugetar.
Fitch estimează un deficit de 5,5% din PIB în 2025, în scădere de la 5,8% în 2024, dar încă mult peste media zonei euro, prognozată la 2,7%.
Agenția prevede că datoria publică a Franței va urca la 121% din PIB în 2027, de la 113,2% în 2024, fără perspective clare de stabilizare.
Analiștii avertizează că retrogradarea Fitch ar putea fi doar începutul. Moody’s urmează să publice o nouă evaluare pe 24 octombrie, iar Standard & Poor’s pe 28 noiembrie.
”Obligațiunile suverane franceze se tranzacționează deja la niveluri compatibile cu mai multe retrogradări”, au transmis analiștii ING, adăugând că investitorii urmăresc atent dacă Lecornu poate convinge Adunarea Națională să accepte un program de consolidare fiscală.
Deocamdată, noul premier a încercat să calmeze tensiunile politice, renunțând la planul predecesorului său de eliminare a două zile libere legale.
Totuși, protestele și grevele sprijinite de sindicate continuă, cu noi manifestații anunțate pentru joi.
ING a subliniat că situația Franței nu riscă, cel puțin pentru moment, să declanșeze o nouă criză în zona euro.
