Astăzi, Bursa de Valori București a marcat 20 de ani de la prima tranzacție, într-un cadru restrâns, o manifestare mai degrabă sobră, în niște condiții de piață nu foarte încurajatoare. Reprezentanți ai pieței admit că așteptările de la începuturi nu au fost îndeplinite. "Nu mai există entuziasm, nu mai există dorința de a face ceva, nu mai există încredere", spune cel mai vechi broker din piață.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astăzi se împlinesc 20 de ani de la primele tranzacții în regim bursier din România post-decembristă. Bursa de Valori București a realizat un eveniment oficial la care a invitat toți foștii președinți și directori generali ai operatorului de piață, precum și reprezentanți ai unor case de brokeraj. Un eveniment celebrat scurt, la etajul 14 al clădirii în care își are sediul Bursa.
Este departe de ambiția evenimentului care a marcat 15 ani de Bursă, în 2010. Atunci, deși a fost găzduită de Banca Națională a României și a avut invitați de la cele mai înalte niveluri, manfestarea a fost "stricată" de președintele Traian Băsescu, care a folosit-o ca un prilej pentru un discurs de motivare a politicilor de amputări salariale. "O să vedeți fete rujate, cu ochii cât cepele: «se reduc salariile, să le aducem banii, bănișorii lor»", este declarația acestuia ce a rămas în memoria colectivă peste ani, dar despre care puțini știu că a fost făcută în cadrul unui eveniment organizat de BVB.
Acum, aniversarea a fost mai degrabă sobră, o adecvare mai corectă pentru o perioadă modestă, marcată de disoluția în anonimat a pieței Rasdaq, de tranzacții sporadice pe jumătate din titlurile listate pe piața reglementată, de închiderea cu zecile a caselor de brokeraj, de o dezamăgire a investitorilor de retail și care a culminat printr-o secetă de un an și jumătate de oferte publice.
Se ciocnesc pahare de șampanie, dar cadrul este restrâns. "Chiar și când ceva este mic, tot trebuie să fie important pentru o serie de oameni", este observația, făcută pentru Profit.ro, de directorul general al Bursei, polonezul Ludwik Sobolewski. Pentru el, este mai degrabă un moment bun de reflecție pentru că actuala conducere a companiei este concetrată pe viitor și nu pe istorie.
Cu găzduire de la BNR și tranzacționare doar o zi de săptămână
Dar cum arată istoria primelor zile? Bursa de Valori București și-a început activitatea în sala "Mitița Constantinescu" a Băncii Naționale a României. Valentin Ionescu este unul dintre primii brokeri din acel "ring" și își amintește că, inițial, era o singură ședință de tranzacționare pe săptămână, marțea, care dura doar patru ore. Mai întâi erau două ore de predeschidere, în care se introduceau ordine, apoi alte două ore în care acestea se executau. După aproximativ jumătate de an, deja se tranzacționa câte două zile pe săptămână, de asemenea, pe un orar de patru ore. Sistemul de tranzacționare și cel de post-tranzacționare erau unificate și au fost electronice de la început, amintește Ionescu.
Bursa a prezentat astăzi tabloul primei ședințe de tranzacționare, de acum 20 de ani, cu schimburi efectuate pe șase emitenți și care nu au depășit 1.500 de lei. Dintre aceștia, numai trei au mai rămas la cota BVB, respectiv Artrom Slatina (ART), Comelf Bistrița (CMF) și UAMT Oradea (UAM), în timp ce Carne Arad (CRN) și Sanevit (SAN) s-au delistat în anul 2000, iar Iaifo SA Zalău (IAI) a părăsit cota Bursei în anul 2004.
Tranzacție intraday reușită încă din prima ședință de la BVB
În prima zi a fost un număr de 45 de tranzacții. Două dintre ele îi aparțin lui Ionescu. Le-a realizat pe contul de house al societății de brokeraj la care lucra. A cumpărat 10 acțiuni UAMT și, cum acestea au crescut pe parcursul ședinței, le-a vândut în câștig. O speculație intraday a fost, așadar, posibilă în prima zi de tranzacționare de la BVB. "Nu am vrut neapărat să fac intraday. Doar că a crescut, și mi se părea intersant că puteam vinde cu un profit. Eram dornici să încercăm, să vedem cum funcționează", a povestit contextul, pentru Profit.ro, autorul tranzacțiilor.
Ce spune primul brokerul 001
Tot cu titluri UAMT a realizat primele tranzacții și Adrian Simionescu. El evocă același climat de experimentare, bună dispoziție și entuziasm. Își amintește că se simțea sprjinul din partea Băncii Naționale, a Ministrului Finanțelor, a Guvernului și a Parlamentului. Echipa, de asemenea, plină de speranțe, credea în misiunea ei de a crea o piață de capital care să folosească întregii societăți.
Din orgoliu, aproape toți brokerii au introdus ordine în prima zi, dorind să fie cei dintâi care intermediază un transfer. Norocoșii au fost numai doi. Primul schimb s-a efectuat cu titluri Comelf și a fost executat Dan Gherghelaș de la Bucharest Investment Group, în contraparte cu Marius Plugaru de la Capital Invest din Constanța, spune Simionescu. Chiar dacă nu a intermediat prima tranzacție, el are o consolare, aceea de fi primul broker înregistrat. Institutul Român de Investiții, prin care oferea atunci servicii financiare, a fost prima casă de brokeraj înregistrată, ceea ce l-a făcut și să fie "brokerul 001".
Lichiditatea, o problemă veche de 20 de ani
Bursa de Valori București nu se află acum în punctul în care îl așteptau fondatorii ei. O recunoaște chiar Stere Farmache, director al operatorului de piață timp de 14 ani, prezent la evenimentul de astăzi. "Cei mai mulți se așteptau să fie mult mai departe", a declarat el.
La 20 de ani de la lansarea sa, Bursa românească încă este piață perferică, nefiind inclusă, după standardele Morgan Stanley, la statutul de piață emergentă. Criteriile privind existența unor emitenți cu o anume capitalizare și free-float nu sunt îndeplinite. Neajunsul cel mare este însă de lichiditate, un cerc vicios care frânează intrarea de noi investitori în piață.
Batem pasul pe loc într-o problemă caracteristică piețelor incipiente. BVB a traversat-o la începuturile sale. "Lichiditatea era o problemă", spune Ionescu. Își amintește că avea deja clienți, cumpărători instituționali străini, care îi dădeau ordine de cumpărare. Problema sa era aceea de a ajunge de dimineața pentru ca băga în piață ordinul la prima oră la un preț cu 15% peste cel al referinței anterioare. "Altfel, riscai să nu se execute", continuă el.
Cine erau primii cumpărători
Simionescu spune că încă din prima zi aveau clienți pentru că se știa că piața se va deschide. Vânzătorii erau așa-numiții "cuponari". Acțiunile acordate prin programul de privatizare în masă erau centralizate de brokerii din țară și puse în vânzare, iar brokerii de la București le așteptau cu ordine de cumpărare.
Valentin Ionescu își amintește că investitori profesioniști au fost interesați în special de acțiunile Azomureș Târgu Mureș (AZO) și Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), care au venit pe piață la câteva luni de la deschiderea Bursei. Între primii clienți ai săi a fost divizia de administrare a activelor financiare a Societe Generale de la Londra, încă înainte ca banca franceză să fi cumpărat BRD. "Aveau un fond de risc și doreau să obțină expunere pe România", explică interlocutorul nostru.
Românii încă nu vin pe bursă
Astăzi Bursa vrea să îi atragă pe instituționalii străini, dar se gândește tot mai mult la retail. Sobolewski fixează și ținta: depozitele bancare ale populației. Acestea reprezintă în România 30% din produsul intern brut, în timp ce în țări precum Franța sau Germania proporția este de numai 20% din PIB. "Lumea are investiții", explică directorul Bursei. Instituția a început deja o serie de programe financiare prin care vrea să reconfigureze mentalitatea românilor legată de investiții.
Primul șoc bursier, la mai puțin de un an și jumătate de la primele tranzacții
Cum s-au educat primii investitori? Simplu: au primit botezul pieței. După realizarea primelor investiții în anii 1995-1996, a urmat o prăbușire violentă a cotațiilor. Au fost trei ani de scădere economică abruptă, de inflație ridicată, iar bursa nu a putut rezista acestui șoc, își amintește Ionescu, broker care ulterior a devenit director de operațiuni, șef de vânzări, a lucrat în străinătate, pentru a reveni în România unde a fost director general al BVB, iar acum este director în cadrul supraveghetorului pieței ASF.
20 de ani de dezamăgiri
Victor Savu este încă din perioada de început pe Bursă, cu primele plasamente în anul 1996. A prins picajul de la finele anilor '90, însă recunoaște că "era o joacă". Investitor cu sume mai importante a devenit abia după anul 2000, dar parcursul pieței de capital peste ani îl dezamăgește.
"Bursa nu face excepție de la contextul socio-economic și politic", a declarat acesta, pentru Profit.ro. Este o poveste repetată în toate domeniile în ultimii 20 de ani, cu speranțe mari și contrucție de castele de nisip care s-au năruit. În afară de liberul tranzit și de posibilitatea de a munci în străinătate, aproape toate așteptările românilor pentru o viață mai bună s-au infirmat. "Dimpotrivă, toate merg în jos", zice Savu menționând sănătatea, învățământul și chiar economia.
"Au rămas foarte puțini în piață"
Și în convorbirea cu Adrian Simionescu am observat existența unui regret. Pentru el, Bursa se confundă cu prima tinerețe: "Îmi amintesc sunetul clopoțelului, îmi amintesc oamenii din jurul meu, îmi amintesc prima tranzacție." Acum, însă, am pierdut din impulsul de la plecare. "Nu mai există entuziasm, nu mai există dorința de a face ceva, nu mai există încredere", a declarat primul broker al României post-decembriste.
Dintre cei cu care a plecat la drum, a pierdut pe foarte mulți. "Au rămas foarte puțini în piață", zice el. Motivul a fost regresul treptat al bursei care nu a fost cauzat numai de criză, ci și de faptul că domeniul nu a mai fost la fel de profitabil.
"Văd posibilitatea unui nou început", își păstrează Simionescu tonul pozitiv pentru care a fost recunoscut în piață, doar că toți reprezentanții pieței ar trebui să aibă o implicare activă și nu numai declarativă.
