În condițiile în care aparent a pierdut majoritatea care să îi asigure păstrarea poziției de președinte al Consiliului de Administrație de la SIF Oltenia, Tudor Ciurezu caută pașii procedurali pentru a nu convoca AGA în care i se cere capul. După ce a contestat în instanță decizia ASF care dispune convocarea, acum conducerea societății respinge din nou convocarea pe motiv că SIF Banat Crișana și SIF Muntenia, care îl contestă, au coborât sub pragul de 5% care le dă dreptul să declanșeze o AGA.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Victorios în tranzacțiile cu acțiuni bancare de la cumpăna dintre ani, Tudor Ciurezu, cel care de peste un sfert de veac își leagă numele de activitatea SIF Oltenia, nu se dă bătut nici în disputa pe care o are cu SIF Banat Crișana (SIF1) și SIF Muntenia (SIF4), entități care au solicitat convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor având pe ordinea de zi revocarea a 4 membri ai CA, inclusiv al președintelui. Boardul SIF Oltenia a notificat piața că respinge cererea de convocare a AGA, pe motivul că SIF-urile care îl contestă au coborât sub pragul de 5% care le dă dreptul la respectiva solicitare. Este interesant că decizia vine post-factum după vânzări ale SIF Banat Crișana și SIF Muntenia, care, însă, la data de înregistrare a cererii aveau atins pragul respectiv.
Și în primă fază, Consiliul de Administrație al SIF Oltenia refuzase să dea curs solicitării SIF-urilor contestatare "neîndeplinirea condițiilor legale de formă și fond" fiind cauză a respingerii, fără a se fi făcut, însă, precizări cu privire la elementele concrete care ar contraveni legii. ASF a cerut clarificări cu privire la aceste afirmații, iar CA al SIF Oltenia a răspuns că este vorba despre chestiuni care nu sunt de competența AGA, care cad în sarcina boardului sau a conducerii executive, iar unele chiar ar fi contrare unor dispuneri legale imperative. Dispunerea subsecventă a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a fost aceea că CA al SIF Oltenia trebuie să convoace AGA în termenul-limită de 45 de zile, prevăzut de lege.
De altfel, în paralel, Ciurezu a mutat și în justiție contestând decizia supraveghetorului pieței. Aceasta este totuși executorie, până la o eventuală dispunere contrară a instanței, dar aici conducerea SIF-ului are de partea sa avantajul fixării unui termen de judecată strâns, 6 august de către Curtea de Apel Craiova. Este a 2-a șansă pentru actuala conducere de a frâna desfășurarea unei AGA unde se pare că actualii contestatari au masa critică de voturi pentru a determina adoptarea deciziei de revocare.
Interesant, motivarea actuală este aceea că SIF Banat Crișana și SIF Muntenia nu coborât sub pragul de 5%, însă în discuții cu Profit.ro, președintele Ciurezu afirma că de facto cele 2 entități concentrează, alături de fonduri cu care au legătură participații de 26-29%. Solicitările către ASF ale SIF Oltenia pentru identificarea presupuselor concertări au fost respinse de Autoritate.
Aceste obstacole procedurale par a fi singurele șanse ale lui Ciurezu de a se menține la șefia SIF-ului de care-și leagă numele, întrucât la AGA desfășurată în luna mai contestatarii de la SIF Banat Crișana și SIF Muntenia au arătat că au masa critică de voturi impunând adoptarea unei modificări a Actului Constitutiv care amputează puterea lui Ciurezu asupra hotărârilor investiționale. AGA respectivă a fost ținută într-o atmosferă incandescentă. „Nesimțitule! Hoțule!” i s-a strigat președintelui SIF Banat Crișana, fostul ministru al Finanțelor Publice Bogdan Drăgoi, ceea ce deja crea premisele ajungerii pe poziții ireconciliabile.
Între cele 2 societăți a escaladat un conflict care care părea neanunțat atunci când SIF Banat Crișana și SIF Muntenia ceruseră inițial, aparent, doar implementarea unor reguli de guvernanță corporativă ca filtru pentru deciziile majore de politici investiționale ale SIF Oltenia. La jumătatea lunii trecute, SIF Banat Crișana solicitase convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor de la SIF Oltenia, unde viza o ordine de zi ce includea revocarea din Consiliul de Administrație al societății cu sediul la Craiova a președintelui Tudor Ciurezu și a 3 membri ai boardului apropiați acestuia, respectiv Anina Radu, Carmen Popa și Nicolae Stoian. În aceeași AGA ar fi urmat să fie alegeri pentru locurile eventual vacantate cu persoane ale căror mandate ar urma să expire în aprilie 2021, odată cu ale celorlalți membri aleși anul trecut.
O bătălie dintre cele 2 SIF-uri s-a consumat la Arad, unde acționarii au respins solicitarea SIF Oltenia pentru îndepărtarea lui Drăgoi din fruntea SIF Banat Crișana. În motivarea demersului, reprezentanții SIF-ului de la Craiova îi acuzau pe șefii de la SIF Banat Crișana de filializarea excesivă a companiei, neexecutarea mandatelor acționarilor, plasamente îndoielnice, lipsă de transparență în gestionarea patrimoniului imobiliar și chiar absenteism prin externalizarea deciziilor de investiții către terți administratori. Președintele Drăgoi declara, însă, pentru Profit.ro, chiar înainte de AGA, că acest demers este "o perdea de fum" ridicată de Ciurezu pentru a masca principalele probleme care, de fapt, sunt la SIF Oltenia. El invoca faptul că, prin tertipuri juridice, conducerea societății a împiedicat intrarea în vigoare a hotărârilor AGA, însă pe lista sa, de săptămâna aceasta, s-ar putea adăuga și actuala respingere a convocării unei noi AGOA.
Conflictul a escaladat într-un context în care Ciurezu a adus la Craiova un "munte de cash" după vânzarea participației de 6,29% din acțiunile BCR, deținute de SIF Oltenia, către acționarul majoritar al băncii, holdingul bancar austriac Erste. Ciurezu „s-a mișcat” repede și, pe panica antrenată pe bursă de așa-numita „taxă pe lăcomie”, a acumulat pachete consistente la principalele 2 bănci listate, BRD Groupe Société Générale (BRD) și Banca Transilvania (TLV). Post-factum, Ciurezu are de partea sa rezultatul unor prețuri ce au ajuns acum în piață cu aproximativ 40-50% peste cele de achiziție. În mod paradoxal, "premiul" pentru cele mai bune tranzacții de mari dimensiuni cunoscute pe anul în curs pentru piața de capital ar putea fi chiar o revocare.
