VIDEO Proprietarii de case să fie obligați cu adevărat să-și asigure casa la cutremur. Nicoleta Radu, director general PADROM: Nu suntem pregătiți de un seism ca în 1977 .Trebuie găsite alte instituții competente și motivate să aplice legea - Profit Financial.Forum

În plan real de reziliență, România nu este capabilă să facă față unul eveniment major de tipul unui dezastru, de tipul unui cutremur, similar celui din martie 1977.

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, are ca parteneri principali Intesa Sanpaolo Bank și UniCredit Bank, fiind organizat și cu sprijinul 123Credit, Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Asociației Române a Băncilor (ARB), Asirom, Auchan, BRD, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CEC Bank, CITR, Groupama, Infinity Capital Investments, Lion Capital, NN Asigurări România, NOVA Power&Gas, Novere Capital, PADROM, Raiffeisen Bank, Salt Bank, UNSAR, Uniqa, Visa, Kaufland

"Riscul de catastrofe naturale este un risc strategic pentru România, cel mai mare risc pentru piața de asigurări, așa încât orice discuție despre modalitatea prin care putem să creștem cuprinderea în asigurare pentru aceste tipuri de riscuri este importantă și consider că întotdeauna e binevenită.

Și în zona asigurării obligatorii avem de a face cu o creștere. Să mă refer la cifre întâi. Față de anul trecut, avem o creștere și ea se apropie de 10%.

Am depășit 2,5 milioane de polițe încheiate în vigoare, astăzi sunt 2,544 milioane de polițe, cu peste 220.000 mai mult față de anul trecut. Este o creștere, nu putem să o ignorăm. Am atins un grad de cuprindere de 25% din numărul de locuințe care sunt înregistrate în România, dar acum aș veni și, prin comparații, aș spune și ce nu avem asigurat, ca să vedem care este dimensiunea lipsei de asigurare și în consecință să vedem și să tragem concluzii dacă cumva suntem rezilient ca țară sau nu în fața acestor evenimente.

Avem în România peste 10 milioane de locuințe, respectiv 10,1 milioane de locuințe, drept urmare avem peste 7,5 milioane de locuințe încă neasigurate. Practic din 4 locuințe, 3 sunt neasigurate. Sunt peste 3.400 de unități administrativ-teritoriale în România și, din acestea, peste 1.400 în zona rurală care au un grad de cuprindere mai mic de 10%.

Asta înseamnă că acolo nu avem nici măcar o locuință din 10 asigurate. Și vorbim despre zone vulnerabile, atât din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere al evenimentelor care pot avea loc în acele zone.

CITEȘTE ȘI VIDEO Protecția la dezastre, la pământ. Dar 88% dintre români au impresia că știu cum să reacționeze în caz de calamitate. Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR: România continuă să aibă un deficit important de protecție financiară - Profit Financial.foru

Din nefericire, în România există doar 20 de localități, de regulă municipii și orașe mari, care au grade cuprindere peste 50%", a afirmat Radu.

Ea a adăugat că, în plan real de reziliență, România nu este capabilă să facă față unul eveniment major de tipul unui dezastru, de tipul unui cutremur, similar celui din martie 1977.

"Pe termen lung, mediu și lung, soluțiile clare sunt educarea și informarea despre acest tip de evenimente și despre soluțiile financiare de protecție. Dar, din păcate, toate aceste instrumente pe care noi le putem utiliza și în care investim de când am început activitatea, își pot produce efectele în foarte mult timp. Educația și informarea nu produc efecte instant.

Din nefericire, evenimentele naturale pot apărea oricând, cu atât mai mult cu cât probabilistic vorbind, anul viitor se vor împlini 50 de ani de la evenimentul din 1977 și cu fiecare an care trece riscul să se producă un alt eveniment similar crește. Ar trebui să fim din ce în ce mai conștienți că nu putem să producem efecte rapid, de aceea pentru un asemenea risc, care nu poate fi asigurat oricum, este nevoie de măsuri foarte ferme de aplicare a legii. Și, desigur, cred că mulți știu că această lege obligatorie se aplică, sau ar trebui să se aplice conform legii, de către primării.

Nu s-a întâmplat acest lucru", a spus directorul general al PADROM.

CITEȘTE ȘI Minerii s-au blocat în subteran, unuia i s-a făcut rău. Protest de 24 ore la Mina Vulcan

Radu a mai spus că experiența arată că această măsură, prevăzută încă de la început în lege, nu a fost eficientă.

"Noi am adresat o solicitare factorilor decidenți de a încerca să găsim alte instituții competente și motivate, pentru că, trebuie să spunem și pe asta, primăriile nici nu au fost motivate să pună în aplicare această lege, astfel încât la finalul zilei să nu mai vorbim de o lipsă de asigurare și să vorbim totuși de o implicare mai activă. Nu poate veni primarul să amendeze și apoi să ceară voturi. De aceea am spus că noi am înțeles și acest aspect.

Oricum ar fi, nu discutăm asta aici și oricum rolul nostru este de a spune dacă merge un lucru sau nu merge. Dacă nu merge, nu are sens, îl putem analiza oricât. Părerea noastră este că trebuie să găsim o altă soluție mai eficientă.

Dacă doar stăm să vorbim, nu facem nimic. De aceea, ideea a fost să schimbăm acest mod de a pune în aplicare legea și să găsim astfel un mod eficient, pentru că altfel avem o lege pe hârtie, atât și nimic mai mult. Și la finalul zilei nu putem să spunem că țara noastră este mai pregătită pentru un eveniment major.

Acum, tot ce pot să vă spun este că există niște discuții în Parlament referitor la modificarea acestei legi. Nu suntem noi cei care ne pronunțăm în legătură cu instituția care ar putea să pună mai bine în aplicare această lege. Am făcut niște propuneri.

Nici măcar n-aș vrea să spun că ne interesează foarte mult acest aspect. Din punctul nostru de vedere, suntem interesați ca această lege să funcționeze, ca gradul de cuprindere să crească mai repede și să vorbim despre o țară mai protejată", a arătat reprezentantul PADROM.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Piața spațiilor de birouri flexibile din București crește, dar rămâne în urma altor capitale din regiune

Societatea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM) a fost înființată în septembrie 2009.

Cu un capital social de 193,42 milioane de lei, acționarii PADROM sunt Groupama și Allianz-Țiriac Unit Asigurări (fostă Gothaer România), fiecare cu o cotă de 15% în capitalul social. Generali România are o participație de 11%, la fel și ABC Insurance, în timp ce Signal Iduna Asigurări (fosta Ergo Asigurări), Omniasig, Grawe România și UNIQA România dețin câte 5,5% din acțiunile companiei. Infinity Capital (direct sau prin Gravity Capital Investments) controleaza 26% din acțiunile asigurătorului.

PADROM este formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință, în conformitate cu prevederile Legii 260/2008.

Cunoscute și sub denumirea PAD, primele polițe au fost emise de PADROM în iulie 2010.

La finele anului 2025, PADROM Romania avea un portofoliu de 2,389 milioane de contracte în vigoare, în creștere cu 2,1 față de 2024.

Potrivit legii, toți proprietarii de locuințe au obligația de a încheia o poliță de asigurare împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor) în limita sumei asigurate de 50.000 lei sau 100.000 lei, în funcție de structura constructivă a locuinței asigurate.

În funcție de suma asigurată, valoarea primei este de 50 lei, respectiv 130 lei, echivalentul în lei la momentul plății.

Proprietarii care nu își asigură locuințele pot fi amendați de autoritățile locale cu până la 500 lei.

PADROM a consemnat în 2025 un profit net de 64,537 milioane de lei, comparativ cu 29,1 milioane de lei în anul precedent, pe fondul diminuării ratei combinate a daunei de la 96,1% în 2024 la 84,1% la finele anului trecut. De asemenea, despăgubirile plătite de asigurător au însumat doar 13,488 milioane de lei, de la 21,555 milioane de lei în 2024 și 32,4 milioane de lei în 2023. Reducerea cheltuielilor cu despăgubirile a condus la scăderea ratei daunei de la 7,9% în 2024 la 3,8%.