Studiu pe 21.000 de gemeni: Timpul petrecut în fața ecranelor n-ar avea legătură cu riscul de depresie la adolescenți

Legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor și problemele de sănătate mintală la adolescenți ar putea fi influențată în mare măsură de predispoziția genetică și de mediul familial. Rezultatele ar putea contribui la formularea unor recomandări de prevenție care să țină cont atât de obiceiurile digitale, cât și de vulnerabilitățile individuale ale adolescenților.

Un studiu realizat de Institutul Karolinska, din Suedia, și publicat joi, în revista Nature Human Behaviour, citat de News.ro, arată că factorii genetici și condițiile familiale pot explica o parte importantă a asocierii dintre utilizarea excesivă a ecranelor și riscul de depresie sau anxietate la adolescenți.

Cercetarea a inclus peste 21.000 de persoane provenite din perechi de gemeni suedezi, urmărite de la vârsta de nouă ani, pe parcursul adolescenței și până la maturitate.

Cercetătorii au analizat timpul petrecut în fața ecranelor pentru activități recreative și relația acestuia cu simptomele de depresie și anxietate, precum și cu diagnosticele ulterioare ale acestor afecțiuni.

La vârsta de 15 ani, adolescenții care petreceau peste șase ore zilnic cu activități interactive, precum jocurile video, conversațiile online și navigarea pe internet, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate, comparativ cu cei care utilizau ecranele cel mult două ore pe zi.

Totuși, atunci când cercetătorii au comparat gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici, majoritatea acestor asocieri s-au redus considerabil.

Rezultatele sugerează că predispoziția genetică și mediul în care cresc copiii contribuie semnificativ la relația observată între utilizarea ecranelor și sănătatea mintală.

Asocierile au fost mai puternice în cazul activităților interactive și mult mai slabe sau absente pentru activitățile pasive, precum vizionarea programelor de televiziune sau a materialelor video.

„Rezultatele noastre sugerează că asocierea ar fi putut fi supraestimată în unele cazuri, deoarece factorii familiali comuni nu au putut fi luați pe deplin în considerare”, a explicat Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și unul dintre autorii principali ai studiului, citat într-un comunicat al instituției.

Autorii subliniază că utilizarea îndelungată a ecranelor în adolescență a rămas asociată cu probleme de sănătate mintală apărute ulterior, însă legătura a devenit mai slabă și mai puțin sigură după luarea în considerare a factorilor genetici și familiali.

Studiul este observațional și nu poate stabili o relație directă de cauzalitate. În plus, timpul petrecut în fața ecranelor a fost raportat de participanți, iar datele au fost colectate înainte ca telefoanele inteligente și rețelele sociale să devină atât de prezente în viața adolescenților.

Potrivit autorilor, recomandările privind utilizarea ecranelor ar trebui să țină cont și de tipul activităților desfășurate online, de motivele utilizării acestora și de particularitățile individuale și familiale ale adolescenților, nu doar de timpul petrecut în fața ecranelor.

Cercetătorii intenționează să examineze mai detaliat activitățile desfășurate în fața ecranelor, inclusiv conținutul urmărit, motivele utilizării și timpul alocat acestora în detrimentul altor activități, pentru a înțelege mai bine legătura cu sănătatea mintală la diferite vârste.