Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) și Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale Raportul au anunțat miercuri că raportul prezentat de agenția americană pentru Investigații de Mediu (EIA), potrivit căruia compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naționale ale României, nu are nicio bază legală nu se bazează pe niciun studiu de specialitate.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit raportului EIA, Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naționale ale României, iar în ultimele 18 luni furnizorii de lemn ai firmei au transportat peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naționale, scrie News.ro.
Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Fordaq consideră că unele organizații lansează în spațiul public informații care nu corespund realității.
”Principalul mesajul al raportului EIA ( Environmental Investigation Agency) prezentat public, marți 17 iulie 2018, într-o conferință de presă, are drept țintă denigrarea industriei lemnului din România și convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din "parcuri naționale", iar exploatarea lui conduce la dispariția "pădurilor virgine"”, se arată în comunicat.
Astfel, potrivit celor două organizații, solicitarea EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale nu are nicio bază legală și nu se bazează pe niciun studiu de specialitate, în condițiile în care toate parcurile naționale și naturale au o zonare internă, zone de protecție strictă și integrală, unde intervenția umană este interzisă și zone de conservare durabilă, ”tampon”, unde legislația prevede foarte clar anumite lucrări silvice.
”Exploatările forestiere în zonele de conservare durabilă, aflate în imediata apropiere a parcurilor naționale sunt normale și legale. Acestea sunt realizate în acord cu planurile de management ale ariilor protejate, iar punerea în valoare a masei lemnoase se face cu avizul custozilor ariilor protejate. De asemenea, exploatarea se face sub controlul autorităților statului român, cu repsectarea recomandărilor și bunelor practici de mediu”, se arată în comunicat.
Potrivit celor două organizații, afirmația "că nu există trasabilitate privind proveniența legală a masei lemnoase în România" și prezumția de vinovație privind amestecarea masei lemnoase exploatate legal cu masa lemnoasă exploatată illegal, în depozitele firmelor de exploatare, manipulează opinia publică, inducând o falsă definiție a trasabilității masei lemnoase.
”Conform reglementărilor europene, trasabilitatea provenienței masei lemnoase se urmărește pentru prima punere pe piață a masei lemnoase, respectiv din parchetul de exploatare până la primul depozit de sortare și prelucrare a masei lemnoase”, se arată în comunicat.
Reprezentanții celor două organizații au subliniat că România, prin dezvoltările succesive ale SUMAL, Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurilor, a introdus sisteme stricte de urmărire a trasabilității masei lemnoase până la prima punere pe piață a acesteia.
”Fiecare aviz de transport este raportat și înregistrat pe serverul central SUMAL, se verifică încadrarea în prevederile unui act de evaluare a masei lemnoase legal aprobat (APV), se verifică exploatarea în baza unei autorizații de exploatare legal emise, se urmărește poziția corespondenței GPS a locației expediției față de locația autorizată a parchetului. În concluzie, România are un sistem foarte strict de urmărire a trasabilității provenienței legale a masei lemnoase, conform cerințelor regulamentului european EUTR”, se arată în comunicat.
Aceștia consideră că solicitarea EIA privind "o trasabilitate deplină", în depozitele de sortare și prelucrare a masei lemnoase, este o utopie care nu există în niciun stat din Europa ca obligație legală.
”Este ca și cum ai cere unui siloz de cereale, care achiziționează grâu de la zeci de mici fermieri, să țină o evidență a provenienței fiecarui bob de grâu. Ca și depozitul de lemne, depozitul de cereale are trasabilitate și documente pentru fiecare transport, dar după recepție, evident grâul se amestecă în depozit”, se arată în comunicat.
Astfel, aceștia atrag atenția că recomandările EIA nu au nicio baza legală, exced legislației naționale și europene și sunt o utopie chiar și din punct de vedere tehnic, mai ales că se adresează și industriei plăcilor - producătorii Kronospan, Egger - companii care folosesc în procesul tehnologic bușteni de dimensiuni mici, resturi din prelucrarea primară a lemnului și lemn provenit în special din import.
”În fapt, scopul EIA este să conducă la încadrarea României într-o zonă ridicată de tăieri ilegale, astfel încat cerințele de control a provenienței legale să devină atât de complicate încat industria lemnului din România să devina necompetitivă, iar beneficiarii externi să ocolească produsele din lemn din România, datorită riscului prezumat de proveniență a lemnului din tăieri ilegale”, se arată în comunicat.
Și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a emis un comunicat în care spune că "lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale sau naturale are o proveniență legală, lucrările silvice fiind în concordanță cu legislația privind ariile naturale protejate, planurile de management și amenajamentele silvice, toate elaborate de specialiști în arii protejate și silvicultură, aprobate de autorități".
Romsilva mai spue că ”investigația” conține numeroase date neclare privind pădurile virgine din România, precum ”Carpații României adăposteau odinioară”, fără a se preciza intervalul de timp, sau faptul că două treimi din pădurile virgine ale României ar fi dispărut în ultimul deceniu, citând ”experți în silvicultură” anonimi sau ”studii în derulare”. Lecturarea atentă a acestei ”investigației” arată că autorii nu stăpânesc legislația din România și nici cunoștințe privind silvicultura și normele silvice".
