Ion Tăbârță, analist politic și director al Centrului de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova a făcut pentru Profit.ro o radiografie a acestor alegeri.
Profit.ro: Care sunt în acest ciclu electoral principalele mecanisme prin care Federația Rusă încearcă să influențeze rezultatul alegerilor în Republica Moldova și unde vedeți veriga instituțională cea mai vulnerabilă?
Ion Tăbârță: În acest ciclu electoral, Federația Rusă folosește aceleași instrumente pe care le-a folosit în Republica Moldova și la precedentile alegeri. În continuare avem actorii proruși finanțat de Moscova ilegal. În continuare avem narațiuni false distribuite intens de către Federația Rusă la adresa Republicii Moldova și amplificate de către actori proruși din Republica Moldova.
La fel, Federația Rusă încearcă să folosească anumite entități de pe teritoriul Republicii Moldova, cum ar fi autonomia găgăuză contra guvernului central de la Chișinău. Vedem cum Federația Rusă intenționat încearcă să tensioneze situația social-politică din Republica Moldova pentru că aceste alegeri să nu aibă loc, să nu decurgă într-un climat normal, într-un climat în care să fie dezbătute programele ideologice ale partidelor politice, dar Federația Rusă încearcă să tensioneze situația social-politică, răspândind temeri în societatea mândovnească, inclusiv sau poate în mod special, prin naraíuni false. Desigur, principalul instrument este rețeaua ;or, care, din câte vedem din materiale de investigație, încearcă să se răspândească activ și în mediul digital. O recent rețea de așa gen a fost deconspirată de către un material de investigație.
Vedem că anumite tehnici de manipulare electorală aplicate de către Federația Rusă în mediul online, în România, în alte state europene, dar în mod special ]nRomânia, am văzut ce s-a întâmplat anul trecut, va încerca să le implementeze și la aceste alegeri în Republica Moldova. Cu certitudine, prin intermediul online, se încercă a se interveni în diaspora moldovnească ca să provoace o sabotare a votului masiv în diasporă. Știind o anumită activizare sau o anumită activitate proactivă a instituțiilor statului în a lua măsuri de profilaxie contra corupției electoratului, dar noi nu suntem siguri că neapărat toate instituțiile vor reacționa așa, dar în continuare rămân veriga slabă în tot ce înseamnă combate, finanțarea ilegală, corupția politică și tot așa, rămân în continuare a fi instituțiile de judecată, care sunt în continuare blânde sau chiar destul de blânde la adresa unor sau cu unele persoane controversate, inclusiv foști oligari fugari sau fel de fel de personaje controversate
Profit.ro: În ce fel este instrumentalizată Transnistria în campanie și care sunt riscurile concrete pentru integritatea votului (transport organizat, cumpărare de voturi, presiuni asupra angajaților din regiune)?
Ion Tăbârță: Până în anul 2019, până la alegerile parlamentare care au avut loc în conformitate cu sistemul electoral mixt, cei din regiunea transnistreană, autoritățile separatiste de acolo, făceau tot posibilul ca cetățenii moldoveni din stânga Nistrului să nu participe la scrutinile electorale moldovenești. Chiar în anumite perioade, persoane care participau erau sub o formă sau alta prigonite sau asupra lor se puneau anumite presiuni puternice, prin diferite modalități și anumite pedepse se aplica. Dacă în pașaportul sau în așa numitul pașaport al Republicii Moldovnești Trinistrene se identifica că ai ștampila moldovnească de participare la vot, persoanele respective aveau de pătimit.
Însă, după 2019, în urma unui înțelegere dintre fostul oligarh, conducător al Republicii Moldova, Vladimir Placatniuc, și persoana care controlează tot ce se face în zonă , liderul informal al regiunii Victor Gușan, aceștia doi s-au înțeles ca persoanele din regiunea trăsăstreană să fie în mod organizat adus să voteze pentru cine s-a indicat. Pe circunscripție a fost o persoană de la Șor pe altă circunscripție a fost o persoană de la Plahotniuc, iar pe sistemul proporțional s-a votat pentru socialiști, probabil în așa mod acceptând acordul Moscovei, ca aceasta să nu se opune organizării transportului organizat la secțiile de votare. Mai nou, vedem că deja nu este o inițiativă anumiți factori locali, cum a fost în 2019, dar vedem și o implicare a Federației Ruse. De fapt, o implicare tacită a Federației Ruse am avut așa în anul 2021. A fost anunțat atunci că s-a încercat de către Comisia Electorală Centrală, controlată de socialiști să fie deschise trei secții de votare pe teritoriul necontrolat de către autoritățile conștientare. Adică s-a dorit practic înlesnirea unei fraude pe față, dacă aceste secții de votare ar fi fost deschise pe cel teritoriu.
La ultimile scrutine sau anul trecut am avut și aici factorul transnistrean adus sau în tentativă de a fi adus în masă, însă s-au văzut anumite limite și anume aceste limite ale organizării sau a numărul celor care participă a dus la faptul că Comisia Electorală Centrală a decis reducerea numărului secțiilor arondate regiunii din stânga Nistrului de la 42 la 10.
Ori, acum a început mediatic un atac la adresa democrației din Republica Moldova, inscriindu-se în narațiunile de dezinformare ale Federației Ruse la adresa guvernării pro-europene de la Chișinău, și că actuala guvernare ar reprima opoziția, ar încălca drepturile omului, vedem cum propagandiși celebi ruși în frunte cu oficiala Zaharova, au început să acuze Republica Moldova de discriminare. Federația Rusă merge prin narațiunea că avem din partea guvernării o discriminare a diasporei, și anume că diaspora europeană este favorizată în detrimentul celei din Federația Rusă. Acum se folosește regiunea transnistreană în războiul informațional, pentru a promova narațiunile de dezinformare contra parcursului european, contra guvernării pro-europene de la Chișinău.
Profit.ro: Cum evaluați implicarea Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove ca vector de propagandă politică și geopolitică în campanie și care sunt limitele legale și etice ale acestei implicări?
Ion Tăbârță: Cu regret, Mitropolia Moldovei tot timpul a fost implicată în scrutinele electorale din Republica Moldova și a fost implicată ca un factor anti-european, un factor contra-modernizării și un factor pro-rus. Ne aducem aminte cum Mitropolia a fost implicată în anumite momente foarte importante pentru parcursul european al Republicii Moldova. Care era reacția multor preoți subordonați Bisericii Rusești în 2013, când se discuta legea egalității șanselor, lege foarte importantă, pentru a semna acordul de asociere, acord de asociere de care se bucură acum foarte mult în lume, inclusiv mulți preoți de la Biserica Rusească, care în baza acestui acord, merg liber în statele Uniunii Europene.
Dar revenind, da, și acum din păcate se atestă această implicare, din potrivă se încearcă de a activiza implicarea Bisericii Rusești în scrutinele electorale. Poate mai puțin este vorba de către mitropolitul Vladimir, care a preferat să adopte o poziție cumva mai neutră, însă avem clerici foarte importanți care pe față susțin narațiunile prorusești și se comportă ca agenți proruși feroce.
Și pentru a activiza implicarea bisericii, știm foarte bine pelerinajele pe care le organiza anul trecut, sau chiar la începutul acestui an, Șor, Rețeaua Șor. Pe lângă faptul că mergeau la anumite pelerinaje, cu certitudine ei primeau anumite indicații cum să crească impactul implicării lor în procesele politice, în procesele electorale din Republica Moldova, pentru ca tot mai mulți alegători, tot mai mulți cetățeni să fie de acord cu narațiunile proruse și să se opună parcursul european al Republicii Moldova
Profit.ro: De ce prinde în anumite medii narațiunea că ‘diaspora decide în locul celor de acasă’ și ce efect are asupra coeziunii sociale și participării la vot?
Ion Tăbârță: Intenționat s-a încercat de a se crea o falie între cetățenii moldoveni aici aflați în Republica Moldova și cei plecați în diasporă. Și această falie a avut ca criteriu un nume politic sau geopolitic. Și această dezbinare a încercat-o încă Plahotniuc. De fapt, de la el s-a început în a promova adversități la adresă diasporei. Posibil că Plahotniuc a fost inspirat de anumiți factori dinspre Federația Rusă, nu știm exact, dar anume el a fost cel care a început, într-o formă așa mai ușoară, să promoveze narațiunea că diaspora mai bine să nu voteze pentru că ea nu cunoaște realitățile din Republica Moldova și nu ar fi corect cei care nu se află pe teritoriu Republicii Moldova să decidă pentru cei care se află pe loc aici. Exact același lucru, apropo, aceeași narațiune s-a încercat și în turul 2 al alegerilor din România, alegerilor prezențiale din România anterior. Totuși, la noi diaspora este în prima generație, legăturile ei sunt puternice cu cei de acasă, cei de acasă la fel au legături puternice cu cei plecați. Așa că, deocamdată, aceste adversități la adresa diasporei sunt mai degrabă fără mari sorți de izbână, deși aceste narațiuni contra diasporii au fost redirecționate în a contesta legitimitatea și legalitatea actuală a conducerei a Republicii Moldova. Dacă ne uităm acum sau după referenduri, după alegerele prezidențiale, se spune că de fapt Maya Sandu nu ar fi președinte, că referendul nu ar fi trecut, că aici în interiorul Republicii Moldova rezultatele ar fi alte și de fapt mai nou chiar să încearcă de a promova ideea că alegerile în diasporă au fost fraudate masiv. Dar anume în momentul dat narațiunile contra diasporei sunt în a contesta legitimitatea și legalitatea actualei conduceri a Republicii Moldovei pentru a crea anumite adversități între cetățenii rămanși și cei plecați, cetățenii moldoveni. Acest lucru deocamdată nu reușește.
Profit.ro: Cum este folosită regiunea găgăuză în contextul electoral din acest an?
Ion Tăbârță: Tradițional, etnia găgăuză și autonomia culturală în care este organizată a fost una problematică pentru Chișinău. În diferite perioade, etnia găgăuză era folosită de către partidele politice, în special cele de stânga, doar pentru a vota, a le vota, dar nu pentru a integra minoritatea găgăuză în societatea moldovnească. Și faptul că minoritatea găgăuză este una loială Federației Ruse, ca și continuatoarea Uniunii Sovietice și nu este o etnie integrată în societatea moldovnească, este marele eșec al statului Republica Moldova.
Și drept urmare ei se comportă în linii mari ca etnici ruși, ca agenți anti-europeni, pentru că asistăm la un proces în plin de asimilare a Federației Ruse, asimilare prin rusificare a unei etnii care nici nu se află pe teritoriul Rusiei, dar se află peste hotarele țării. Cu toate acestea, acestea, Federația Rusă a început să se manifeste mai activ față de etnie găgăuză, a folosit-o contra Chișinăul și a tensionat relația dintre Chișinăul și Tiraspol după anul 2014. Când cei de la Moscova au înțeles că regiunea transnistreană nu mai este o stavilă, nu mai este un obstacol în parcursul european al Republicii Moldova, au încercat să mute sau să resusciteze separatismul teritorial existând pe malul stâng al Nistrului, să-l mute și pe malul drept al Nistrului, și anume în sudul Moldovei, în raioanele populate compact și majoritar de către etnicii găgăuzi. Atunci am avut și acel referendum ilegal, așa numită independență amânată, în conformitate cu care, în cazul în care Republica Moldova își pierde statutul său actual, minoritatea găgăuză, sau teritoriul autonomiei găgăuze, se poate desprinde de și să-și decide singură soarta. Este clar că acest referendum a fost inițiat de către Federația Rusă. Este o modalitate de a pune presiune asupra Chișinăului, cu atât mai mult că asupra acestei regiuni a luat controlul Ilan Șor, acest teritoriu sau entitate teritorial-administrativă practic, când spunem, face parte din rețeaua Șor, din această grupare criminală organizată care este la dispoziția Federației Ruse. Prin ea se încearcă de a amplifica narațiunile rusești în societatea moldovnească și ce avem în UTA Găgăuzie să încearcă de a extinde și de a crea impresia, falsa impresie, că ce avem în Găgăuzie avem și pe întreg teritoriul Republicii Moldovei.
Profit.ro: Care sunt scenariile post‑alegeri cele mai plauzibile, de la coaliții și contestări în stradă până la accelerarea sau frânarea integrării europene?
Ion Tăbârță: Cred că avem trei scenarii de bază după actualul scrutin. Primul scenariu este cel optimist și anume la cârma Republicii Mâlova rămân în continuare forță pro-europene, fie că este vorba de actualul partid de guvernământ, fie că este vorba de un alt partid pro-european autentic care ar putea să treacă în Parlament sau dacă ar trece în Parlament și în acest caz continuă parcursul european cu acea viteză posibilă spre integrarea în Uniunea Europeană.
Acesta ar fi primul scenariu. Al doilea scenariu ar fi unul rău și anume că la cârma Republicii Moldova vor veni forțe proruse, deschise proruse și ei vor încerca să deturneze parcursul european al Republicii Moldova. Fie că va fi această deturnare pe față, fie că va fi ambalată sub echilibristica geopolitică, de genul cum o promovează Blocul Patriotic, dar este clar că, practic, integrarea europeană se va stopa, în cel mai bun caz ar putea să stagneze sau chiar dimpotrivă să avem regrese după modelul Georgiei.
Cu toate că va fi dificil, pentru că Republica Moldova deja este în proces de integrare europeană și din punct de vedere economic va fi complicat economic să rezistăm fără relația economică cu UE. La fel, din punct de vedere a conectării la infrastructura energetică, nu prea este clar cum poate ajunge același gaz rusesc ieftin sau chiar admitem gratis, după modelul regiunii transnistrene pe teritoriul Republicii Moldova, dacă Republica Moldova sau guvernarea din Republica Moldova va avea o atitudine ostilă față de România.
Ar fi un scenariu care probabil unii sau o parte a societatei moldovenească va fi, știți ca la nuntă aceea, se va îmbata pe o noapte și a doua zi va reveni la cruda realitate, poate văd câteva luni lumea ar merge sub nu mă știu ce suveranitate sau tot așa, dar peste câteva luni, peste jumătate de an, Republica Moldova ar risca să repete scenariul transnistrean de la început de an.
Sau se va transforma într-un fel de Transnistrie, o regiune transnistreană mai mare. Ăsta ar fi cel de doilea scenariu, un fel de scenariu hibrid, și anume o guvernare pro-europeană și o guvernare de centru, unul dintre partidile de centru. Fie că este vorba de Alternativa, fie că este vorba de Partidul Nostru, poate nu ar fi un scenariu atât de dezastruos ca cel de-a doua, dar cu siguranță noi vom pierde din viteza integrării europene. Formal, noi vom rămâne pe vectorul european de dezvoltare, de orientare, dar după modelul PD-ului și al lui Plahotniuc după 2012-2013, mai mult vom mima această integrare europeană.
Ba dimpotrivă, nu este exclus că în această formație de centru să avem și factori proruși, sau chiar cu siguranță vom avea, ori poate Rusia să-i convină un astfel de scenariu, pentru că prin această formație de centru să aibă un veto asupra celor mai importante decizii politice la Chișinău. Și în caz de necesitate, în orice moment, poate să fie stopată integrarea europeană. Poate chiar acest scenariu ar fi una mai convenabilă pentru Moscova pentru că, spre deosebire, scenariul numărul 2 nu ar crea o revoltă în societate după o anumită perioadă.
Dar în acest caz putem să uităm de integrarea europeană 2028, 2030 sau chiar și pe perioade mai lungi. Acestea ar fi principale de trei scenarii. Ar putea teoretic să mai există și un al patrulea, și anume Republica Moldova să intre în faza instabilităților instituționale, în faza instituțiilor temporare sau instituțiilor nealese sau instituțiilor care nu vor fi în deplinitatea funcției. Se vorbește foarte mult că președintele Maia Sandu nu ar dori să desemneze un candidat al majorității pro-ruse. În așa mod, timp de trei luni nu avem un guvern ales, ceea ce ne-ar îndrepta spre alegeri parlamentare anticipate.
Pot apărea probleme între instituția prezidențială și instituția parlamentului, chiar și dacă vom avea un guvern, dacă vom avea un bloc sau o guvernare prorusă, atunci neapărat vom intra în faza confruntărilor instituționale. Dar revenind la acest al patrulea scenariu, posibil scenariu, acest scenariu la fel nu va apropia Republica Moldova de UE, dar va dezbina societatea și va provoca foarte multă instabilitate și confuzie în Republica Moldova.
