Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată pe Twitter.
Ambasada Ucrainei în România a afirmat că lucrările de dragare pe Dunăre, pe canalul Bâstroe, ”sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”, arată G4Media.ro.
În data de 15 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că are informații de la structurile din teritoriu că Ucraina face lucrări de dragare (curățare) a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului și Deltei Dunării.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând ”clarificarea cât mai curând” a poziției Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe.
”În marja Conferinței de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegul meu Dmytro Kuleba și am solicitat clarificarea cât mai curând a poziției Ucrainei privind dragarea canalului Bîstroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană”, a scris Aurescu pe Twitter.
Ministerul Afacerilor Externe afirma, referitor la informațiile privind lucrări de dragare desfășurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Poliției de Frontieră, iar în funcție de răspunsurile autorităților române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație. De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirma că nici legislația din România, nici cea ucraineană nu permit desfășurarea de lucrări care să pună în pericol biodiversitatea și eco-sistemele din Delta Dunării, arătându-se convins că ministerele de resort vor monitoriza lucrările care vizează canalele navigabile. ”Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, adăuga Tanczos.
