Cele mai importante știri din 15 septembrie din Republica Moldova.
Traian Băsescu, mesaj pentru cetățenii Republicii Moldova înainte de alegeri
Fostul președinte al României Traian Băsescu a adresat un apel cetățenilor Republicii Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, relatează agora.md . Într‑o postare pe Facebook, el a subliniat că scrutinul va fi decisiv pentru viitorul țării și că votul diasporei poate influența chiar și securitatea României
Băsescu a atras atenția că lupta electorală dintre partidele pro‑europene și cele pro‑ruse este foarte strânsă și că rezultatul ar putea fi decis de mobilizarea moldovenilor din afara țării.
El a insistat că miza alegerilor este orientarea geopolitică a Republicii Moldova, îndemnând alegătorii să susțină forțele pro‑europene pentru a evita o întoarcere spre influența Kremlinului.
La chemarea inimii partidului au falsificat semnăturile, iar din modestie se plimbă pe Porsche Panamera
Partidul „Inima Moldovei”, care face parte din Blocul Electoral Patriotic, condus de fosta guvernatoare a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a transmis pe 4 septembrie un apel către Parlament, Ministerul Educației și Procuratură, relatează nordnews.md, într-o investigație amplă. În document, semnatarii solicită reparația școlii din satul Constantinovca, raionul Edineț, precum și a drumului de acces spre instituția de învățământ.
Cea mai surprinzătoare parte a inițiativei este lista cu cele 62 de semnături anexată apelului. Verificările realizate de NordNews arată că 6 dintre semnatari sunt persoane decedate, cel puțin, 16 semnatari nu locuiesc în sat, iar 33 – nu există deloc. Practic, doar câteva semnături sunt autentice. Totodată, la Constantinovca, localnicii ne-au confirmat că multe dintre numele trecute pe listă nu corespund niciunei persoane reale.
Forțele pro‑ruse reînvie scenariul Gazprom. Vor să pună peste 7 miliarde USD pe spatele contribuabililor moldoveni
În plină campanie, forțele pro‑ruse readuc în discuție datoriile pentru gazul rusesc consumat în Transnistria și cer recunoașterea lor oficială, relatează deschide.md.
Fostul vicepreședinte al Parlamentului Alexandru Slusari avertizează că această retorică ar pune pe umerii contribuabililor moldoveni o datorie de peste 7 miliarde USD.
Slusari a prezentat documente care arată că Moscova încearcă să impună Chișinăului semnarea unui acord prin care datoria Moldovagaz devine datorie de stat, deși gazul a fost consumat în Transnistria și de companii rusești.
Acordul ar obliga Guvernul să achite datoria din bani publici și să negocieze cu Tiraspolul modalitățile de plată. Slusari califică documentul drept periculos și îndeamnă alegătorii să fie atenți la politicienii care promovează recunoașterea acestei datorii.
Maia Sandu, pentru Financial Times: Rusia folosește preoți și boți pentru a deturna R. Moldova din parcursul european
Într‑un interviu pentru Financial Times, președinta Maia Sandu a declarat că Moscova și‑a intensificat ingerințele în Republica Moldova, vizând mai ales diasporă, relatează deschide.md. Ea susține că preoți subordonați Patriarhiei Moscovei și rețeaua de boți „Matrioșka” sunt folosiți pentru a răspândi dezinformare.
Sandu a amintit că la alegerile din 2024 agenți ruși au generat alerte false cu bombă la secții din străinătate și a estimat că Moscova a cheltuit echivalentul a 1 % din PIB‑ul Moldovei pentru a manipula votul. Ea a avertizat că acum infractori plătiți de Kremlin ar încerca să provoace revolte în penitenciare.
Președinta a cerut sprijinul UE, subliniind că Moldova și Ucraina ar trebui să avanseze împreună pe drumul aderării. Ea a descris scrutinul parlamentar drept ultimul obstacol în calea integrării europene și a avertizat că democrațiile fragile nu trebuie să subestimeze pericolul ingerinței ruse.
Sandu, acuzată că ar face campanie pentru PAS la parlamentare. Partidul lui Filat cere să fie sancționată
PLDM a depus o contestație la CEC, acuzând-o pe Maia Sandu că ar folosi întâlnirile cu diaspora pentru a mobiliza alegătorii în favoarea PAS, relatează newsmaker.md. Formațiunea susține că șefa statului utilizează resursele administrative pentru a face campanie.
În sesizare, PLDM a menționat că summitul diasporei de la Potsdam (12‑13 septembrie) ar fi avut caracter de întrunire electorală.
NewsMaker reamintește că PLDM nu participă la alegeri, deoarece nu a fost înregistrat și a pierdut contestația la Curtea Supremă. Cu toate acestea, partidul cere CEC să emită un avertisment public pentru președintă.
CEC a respins acuzațiile: PAS și Platforma „DA” nu formează un bloc electoral camuflat
Blocul „Alternativa” și PNM au reclamat la CEC că PAS și Platforma „DA” ar avea un acord secret, însă Comisia a respins contestațiile, constatând că nu există probe, relatează newsmaker.md. Decizia a fost adoptată cu cinci voturi „pentru” și trei abțineri.
Sesizările porneau de la o înregistrare audio în care Dinu Plîngău (fost lider al Platformei DA) discuta posibile alianțe. Contestatarii au susținut că Plîngău rămâne membru DA și candidează pe lista PAS pentru a favoriza formațiunea.
PAS a respins acuzațiile, subliniind că Plîngău și Stela Macari sunt independenți, iar CEC a concluzionat că materialele prezentate nu demonstrează existența unui bloc camuflat. Platforma DA a decis să nu candideze separat în acest scrutin.
Bani – cadou, proprietăți – fără valoare. Averea Victoriei Furtună și a primilor candidați „Moldova Mare” la parlamentare
Publicația NewsMaker analizează declarațiile de avere ale candidaților partidului „Moldova Mare”, formațiune asociată fugarului Ilan Șor. Partidul, abia înregistrat, propune reintroducerea „limbii moldovenești” și a limbii ruse în Constituție și este condus de fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună, aflată sub sancțiuni UE, relatează newsmaker.md.
Furtună a declarat venituri salariale de circa 191 000 lei în 2024, completate de 22 000 euro și 40 000 lei primite din donații și cadouri.
Ea a moștenit un teren extravilan de aproape două hectare, are drept de abitație într-o casă de 101 m² și deține o Skoda Superb prin contract de utilizare. Candidata are însă datorii de peste 30 000 euro. Articolul oferă detalii similare despre ceilalți candidați, subliniind venituri modeste și împrumuturi semnificative.
România rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova
România rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova, 29% din totalul exporturilor mergând peste Prut, relatează Radio România Chișinău.
Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile Republicii Moldova au însumat 1,95 miliarde de dolari, în primele șapte luni ale anului 2025, în scădere cu aproape 6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Per ansamblu, Uniunea Europeană a absorbit 66% din exporturile Moldovei, în scădere cu 4% față de anul trecut, iar țările CSI doar 6,5%, cu un minus de peste 20%.
În afară de România, care ocupă cea mai mare cotă din exporturile moldovenești, printre partenerii importanți se mai numără Turcia, unde ajung 10 la sută din livrările moldovenști, Italia și Cehia, care însumează fiecare aproximativ 9% din total, Ucraina – 8%, Germania – 4% și Federația Rusă – 3%.
Ce a făcut Uniunea Europeană pentru regiunea transnistreană?
În timp ce propaganda de zeci de ani sperie oamenii cu „povești de groază” despre UE, Uniunea Europeană construiește în liniște poduri, drumuri, spitale și ajută zilnic oamenii din regiunea transnistreană, relatează ZonadeSecuritate.
Când mergi pe trotuar în Varnița sau traversezi podul dintre Gura Bîcului și Bîcioc, rareori te gândești cine a plătit pentru reparație. Intri în cabinetul medicului de familie din Hârbovăț sau în centrul medical din Varnița și nu te întrebi de unde au venit banii pentru renovare și achiziția echipamentului. Toate acestea sunt investiții ale Uniunii Europene, subliniază publicația. O jumătate de milion de euro pentru drumul din cartierul Nordic. Treizeci de milioane de lei pentru podul peste Nistru. Sute de mii de euro în centre medicale, pentru ca oamenii să se poată trata mai aproape și mai sigur.
Anunțul de constituire a noii burse de valori din Chișinău la Moldova Business Week: un pas decisiv pentru dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova
Agenția Proprietății Publice anunță constituirea unei noi burse de valori în parteneriat cu Bursa de Valori București și un grup de investitori importanți din Republica Moldova.
Noua bursă, organizată sub forma unei societăți pe acțiuni, va fi un pilon strategic pentru extinderea accesului la capital pentru companiile din Republica Moldova, atragerea investițiilor și integrarea Republicii Moldova în piața de capital europeană.
Prim-ministrul Dorin Recean a declarat: „Moldova se conectează la piețele financiare europene – lansarea la Chișinău a noii Burse de valori aduce oportunități concrete antreprenorilor noștri și investitorilor străini, în special din România, să deschidă afaceri în Moldova”.
Doina Nistor, Viceprim-ministră și Ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat: „Piața noastră de capital face pași siguri de dezvoltare și are nevoie de transparență, instrumente moderne și acces la expertiză internațională pentru a utiliza potențialul existent de creștere. Prin acest parteneriat cu Bursa de Valori București și cu investitori instituționali puternici, oferim companiilor moldovenești mai multe oportunități pentru a accesa finanțare, iar investitorilor – opțiuni diferite pentru a spori capitalul propriu prin mecanisme bursiere.”
Anca Dragu: R. Moldova se va conecta la SEPA „în doar câteva săptămâni”
Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a anunțat la Moldova Business Week 2025 că Republica Moldova va intra în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) în câteva săptămâni, relatează moldova1.md. Ea a explicat că integrarea SEPA face parte din modernizarea sistemului de plăți și alinierea la standardele europene.
Dragu a numit țara „copilul minune al Europei”, îndemnând investitorii să profite de oportunități și avertizând că cei care nu investesc acum vor regreta peste cinci ani.
Integrarea SEPA va reduce drastic comisioanele la transferurile în euro; autoritățile estimează economii anuale de 12 milioane euro și de până la 20 milioane euro pe termen mediu. Băncile participante sunt pregătite să efectueze transferuri SEPA începând cu 6 octombrie.
