Statul român a alocat cele mai puține fonduri pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia dintre toate țările vecine războiului. România a donat de 50 de ori mai puțin decât Estonia și Letonia și de 600 de ori mai puțin decât Polonia. Până și Ungaria, care nu e prietenă cu Kievul, a donat dublu.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a dus la o solidaritate fără precedent nu doar a marilor puteri, ci și a țărilor europene care au granițe apropiate conflictului. Dincolo de sancțiunile economice, care vor avea efect și asupra propriilor economii, statele democratice au făcut eforturi substanțiale pentru a sprijini victima războiului ordonat de Vladimir Putin, arată Europa Liberă.
Țările care fac parte din G7 și țările Uniunii Europene și instituțiile sale au donat sau promis că vor dona Ucrainei, până pe 23 aprilie, nu mai puțin de 27 de miliarde de euro, potrivit unei contorizări efectuate de Institutul Kiel pentru economia mondială, publicată pe 2 mai.
Țările membre UE, Consiliul și Comisia European, dar și Banca Europeană de Investiții au acordat sau promis 12 miliarde de euro, în timp ce SUA, care au avut un rol esențial de la declanșarea războiului, au promis peste 11 miliarde de dolari. Această sumă s-ar putea tripla dacă o solicitare a Casei Albe va fi aprobată de Congres.
Sumele reprezintă ajutorul militar, financiar și umanitar oferit de state Ucrainei și nu includ programele naționale de ajutorare a refugiaților. Nu sunt incluse, de asemenea, ajutoarele oferite de organizațiile non-guvernamentale sau de persoanele fizice.
Implicarea țărilor vecine cu conflictul
Dintre țările care au granițe fie cu Ucraina, fie cu Rusia sau Belarus, România a donat cel mai puțin, potrivit datelor Institutului Kiel.
Specialiștii think-thank-ului german au analizat 31 de state care au ajutat Ucraina și, potrivit datelor date publicității pe 2 mai, până la 23 aprilie, statul român acordase sau promisese ajutoare umanitare și militare statului vecin în valoare de aproximativ 4 milioane de euro.
Trei sferturi din această sumă reprezintă valoarea unor echipamente militare pe care România le-a donat încă de la începutul războiului din Ucraina.
Dintre țările europene care au graniță directă fie cu Rusia sau Ucraina, cel mai consistent ajutor, fie că a fost militar, umanitar sau financiar a mers înspre Ucraina de la Polonia. Aceasta acordase sau promisese până la finele lunii trecute ajutoare totale de aproape 2,4 miliarde de euro.
Mai bine de jumătate din această sumă reprezintă valoarea echipamentelor și tehnicii militare donate de polonezi vecinilor lor ucraineni. Peste 200 de tancuri de producție sovietică T-72 au fost donate, printre altele, de Polonia, al cărei sprijin militar, recunoscut public și de premierul polonez Mateusz Morawiecki, se ridică la 1,5 miliarde de euro.
Polonezii au donat Ucrainei ajutoare echivalente cu 0,46% din întreg produsul intern brut al țării, un efort important, însă departe de cel al celei mai mici dintre țările baltice, Estonia. Guvernul de la Tallinn a alocat echivalentul a nu mai puțin de 0,8% din PIB ajutorării Ucrainei, adică o sumă totală de 221 de milioane de euro.
Efortul Estoniei, care are 1,3 milioane de locuitori, plasează fostul stat sovietic pe locul întâi al donatorilor pe criteriul procentului din PIB. Pe locul doi, folosind același criteriu, este un alt vecin al Rusiei (și Belarusului), Letonia, care a donat echivalentul a 0,77% din PIB, adică 226 de milioane de euro. În același clasament, cu cele 2,4 miliarde, se află Polonia.
România se clasează pe ultimul loc dintre țările aflate, geografic, în apropierea războiului. Ajutorul acordat de România reprezintă 0,043% din PIB-ul său. Raportat strict la acest indicator, România se află sub Portugalia sau Malta, țări aflate la peste 3.000 de kilometri distanță de Kiev.
Donațiile guvernului român sunt departe de cele ale celorlalte state care au graniță directă cu Ucraina sau Rusia, potrivit datelor Institutului Kiel, analizate de Europa Liberă. Lituania a donat 92 de milioane de euro, Finlanda 24 de milioane. Până și Ungaria, țară ostilă guvernului de la Kiev, a donat aproape dublu față de România, 7,3 milioane de euro.
De menționat că specialiștii Institutului Kiel au analizat doar informațiile publice, nu și eventualele donații confidențiale ale statelor.
Cât au ajutat marile puteri
Institutul Kiel a defalcat tipurile de ajutoare oferite Ucrainei în trei: militare, umanitare și financiare.
SUA conduce detașat clasamentul donatorilor la toate capitolele, cu aproape 4 miliarde acordate în sprijin militar. 4,4 sprijin umanitar și 1,83 sprijin financiar. În clasamentul sumelor globale, Polonia se află pe locul doi, cu ajutoare totale de 2,4 miliarde de euro, mai mult decât Marea Britanie, care a donat sau promisese că o va face până pe 23 aprilie 2 miliarde de euro.
Urmează Canada, Germania, Franța, Suedia și Japonia, Italia și Luxemburg, șapte dintre cele mai bogate țări din lume. Dintre cele 31 de state prinse în clasamentul Institutului Kiel, România pe locul 28 în privința sumei globale donate și pe locul 30 al procentului din PIB. Pe ultimul este Bulgaria.
Sprijin pentru refugiați
România este, în schimb, țara în care s-au refugiat sute de mii de cetățeni ucraineni în ultimele aproape zece săptămâni de război. Peste 840.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România de la începutul crizei și, chiar dacă doar aproximativ 10.000 au cerut protecție temporară, se estimează că alte câteva zeci de mii au rămas în România.
Cetățenii, organizațiile non-guvernamentale sau Biserica au fost pilonii de bază ai sprijinului pe care refugiații ucraineni l-au primit în România.
La nivelul guvernului român a fost constituit un task-force, sub coordonarea premierului și condus de șeful cancelariei prim-ministrului, care supraveghează ministerele implicate în gestionarea fluxului de refugiați.
„Răspunsul României la criza refugiaților este structurat pe două niveluri de intervenție: primul răspuns, asistență de urgență și al doilea răspuns, de protecție”, arată Guvernul României.
