' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Mii de persoane au manifestat la Tirana, cerând demisia premierului albanez Edi Rama și denunțând corupția și condițiile precare din sistemul de învățământ.
VEZI MAI JOS ȘI VIDEO Bătaie în Parlamentul Albaniei
Mișcarea de protest, care durează de peste 130 de zile, a căpătat un nou impuls la jumătatea lunii octombrie, odată cu implicarea elevilor și studenților. Manifestațiile au fost pașnice timp de mai multe luni, însă în ultimele zile au izbucnit violențe. Mai multe magazine au rămas închise sâmbătă, unele afișând mesaje de susținere a protestatarilor.
Protestele au fost declanșate inițial de un proiect imobiliar și turistic asociat lui Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, planificat într-o zonă naturală protejată. Manifestanții cer anularea proiectului și revizuirea legislației privind ariile protejate și investițiile strategice.
Ulterior, revendicările s-au extins la corupție, condițiile din educație și lipsa perspectivelor pentru tineri, într-o țară din care peste 1,5 milioane de persoane au emigrat după căderea comunismului, în 1990. Potrivit AFP, salariul mediu brut în Albania este de aproximativ 930 de euro pe lună.
Premierul Edi Rama a făcut apel la calm și a condamnat violențele, pe care le-a descris drept 'intolerabile'. El a susținut că acestea fac parte dintr-un 'război hibrid', alimentat din exterior.
În paralel, principalul partid de opoziție, Partidul Democrat, încearcă să atragă studenții de partea sa, însă aceștia, la fel ca opozanții proiectului imobiliar, resping orice implicare politică în mișcarea lor.
Puterea este acuzată de reprimarea violentă a manifestațiilor studenților.
Deputați albanezi s-au bătut joi în hemiciclu, unde opoziția acuză Guvernul de reprimarea violentă a unor manifestanți care-i cer demisia premierului Edi Rama, după o săptămână de tulburări la Tirana, relatează AFP.
La un vot de pe ordinea de zi, deputați din opoziție s-au adunat în fața pupitrului președintelui Parlamentului și i-au cerut să întrerupă ședința din cauza unor tulburări.
Grupul a agitat fotografii cu fața și loviturile unui manifestant, bătut de către polițiști.
Ei au aruncat cu apă și cu hărtii către președintele Parlamentului, ceea ce a declanșat încăierări cu alți parlamentari.
Astfel de scene nu sunt rare în Parlamentul albanez, în care au izbucnit incidente asemănătoare în trecut.
”Deputații opoziției au decis azi să fie vocea revendicărilor studenților”, a declarat citat într-un comunicat liderul opoziției, Sali Berisha, șeful Partidului Democrat.
Un deputat din cadrul Partidului Socialist al lui Edi Rama, Pirro Vengu, a acuzat opoziția, pe rețele de socializare, de faptul că încearcă ”să foloseasdcă tulburările drept o cale de revenire la putere”.
Joi, câteva sute de manifestanți s-au adunat în fața sediului Parlamentului, în timpul sesiunii, însă nu a izbucnit nicio confruntare.
Miercuri seara au fost semnalate doar incidente minore în stradă, la Tirana.
Mișcarea de protest a studenților îndeamnă la o adunare națională sâmbătă.
Studenții cer o susținere mai bună a educației și demisia lui Edi Rama, acuzat de corupție, o revendicare veche de luni de zile.
Peste 300 de persoane - inclusiv numeroși polițiști - au fost răniți în confruntări, iar zeci de manifestanți au fost arestați.
Manifestațiie antiguvernamentale în această țară din Balcani au început în mai, împotriva unui proiect turistic controversat cu legături cu familia președintelui american Donald Trump.
Premierul albanez a pledat pentru integrarea statelor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană, arătând că doar integrarea în piața energetică ar duce la câștiguri de 700 milioane euro.
”Lumea pe care credeam că o cunoaștem înainte de 2022 a fost spulberată de agresiunea brutală, neprovocată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei. În fiecare zi, ucrainenii plătesc cel mai mare preț, apărându-și nu doar independența și libertatea, ci și modul de viață democratic din Europa noastră, modul nostru de viață.
Și de atunci, alte evoluții ne-au amintit de un adevăr fundamental: Europa trebuie să-și mențină poziția, Europa trebuie să se reînnoiască, Europa trebuie să se reinventeze. Solidaritatea, însăși temelia Uniunii Europene, nu trebuie doar să dureze, ci trebuie să fie consolidată prin parteneriate mai puternice, o coeziune mai profundă și o securitate sporită”, a arătat Edi Rama.
Acesta a subliniat că Albania, Balcanii de Vest și țările de pe flancul estic al Europei se află acum într-un moment unic pentru a-și îndeplini aspirațiile europene, dar, în egală măsură, Uniunea Europeană însăși are o oportunitate unică de a crește și a deveni mai puternică, devenind mai unită.
”Pentru prima dată în istorie, o țară în război, Ucraina negociază la Bruxelles pentru a-și asigura viitorul european. Ceva ce ar fi fost absolut de neimaginat înainte de 2022. Și Moldova, în ciuda presiunii imense, a rămas ferm pe calea aleasă. În numele poporului albanez, le laud întotdeauna curajul și determinarea, oricând am ocazia.
Albania, la rândul său, a profitat de acest moment prin reforme profunde, o politică externă constructivă și o îmbrățișare deplină a valorilor Uniunii Europene. Suntem pregătiți. Împreună cu Muntenegru, suntem așa-numiții lideri. Am deschis toate capitolele de negocieri într-un timp record, urmărind să le închidem până în 2027 și să aderăm la Uniune înainte de sfârșitul acestui deceniu”, a afirmat șeful Executivului de la Tirana.
El a adăugat că extinderea nu înseamnă doar aderare, ci și reziliență, securitate și creștere.
”Numai integrarea deplină a Balcanilor de Vest pe piața energiei electrice a UE ar putea genera aproximativ 700 de milioane de euro în câștiguri anuale de bunăstare, consolidând gospodăriile, sprijinind întreprinderile și sporind stabilitatea regională”, a spus Rama.
Potrivit acestuia, puterea economică nu poate exista însă fără securitate, iar o implicare mai mare a Balcanilor de Vest și a partenerilor estici în discuțiile privind apărarea și achizițiile publice comune ale UE este esențială.
”Accelerarea integrării în piața energetică a UE ca pilon al securității strategice este esențială. Susținerea investițiilor UE în energie la granițele apropiate, infrastructura și rețele cibernetice puternice sunt esențiale. Vremurile în care trăim nu oferă loc de automulțumire. Ele necesită acțiuni îndrăznețe și decisive din partea tuturor, împreună. Ținem pumnii strânși”, a încheiat premierul Albaniei.
Prima ediție a Economist Romania Government Roundtable 2026 a debutat luni, 30 martie, la București, cu un program ambițios care reunește lideri politici, instituționali și de business din România, Europa și Statele Unite, pentru a discuta cele mai importante teme pentru stabilitatea, securitatea și dezvoltarea regiunii Europei de Sud-Est, în actualul context geopolitic la nivel internațional.
Evenimentul este inaugurat în această seară, la Ateneul Român, de președintele României, Nicușor Dan, urmat de un mesaj video transmis de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Sesiunea de deschidere va fi completată de discursuri susținute de Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, și Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei și raportor european privind viitorul pieței unice, precum și de o discuție între Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României și Yannis Stournaras, guvernatorul Băncii Greciei.
Atât sesiunea inaugurală, cât și întregul eveniment care se va derula până pe 1 aprilie 2026 pot fi urmărite online gratuit atât pe canalele organizatorului: website-ul global al Economist Impact: https://events.economist.com/ și canalul de youtube: https://www.youtube.com/@EconomistImpactSEE, cât și pe site-ul Hotnews.ro, partener media. Prima News va avea, de asemenea, transmisiuni TV de la eveniment.
Economist Romania Government Roundtable își propune să creeze o platformă de dialog la care lideri politici și instituționali și lideri din mediul de afaceri, pe teme care reflectă provocările și oportunitățile care definesc viitorul regiunii și al Europei: securitatea și stabilitatea frontierei estice, transformările geopolitice, arhitectura europeană de apărare, securitatea energetică, tranziția verde, inteligența artificială, investițiile, infrastructura și piața muncii.
Printre participanții de rang înalt se numără: Ilie Bolojan, prim-ministrul României; Alexandru Munteanu, prim-ministru al Republicii Moldova; Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene; Ahmet Davutoğlu, fost prim-ministru al Turciei; Tarja Jaakkola, secretar general adjunct NATO; Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru transport și turism; Oana Gheorghiu, vicepremier; Alexandru Nazare, ministrul finanțelor; Radu Miruță, ministrul apărării; Bogdan-Gruia Ivan, ministrul energiei; Stavros Papastavrou, ministrul energiei al Greciei; Teodora Georgieva-Mileva, ministru adjunct al energiei din Bulgaria; Florin Manole, ministrul muncii; Irineu Darău, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului; Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene; Alexandru-Florin Rogobete, ministrul sănătății; Eirini Agapidaki, ministru adjunct al sănătății din Grecia; Geoffrey Pyatt, fost adjunct al secretarului de stat al SUA pentru resurse energetice și fost ambasador al SUA în Ucraina și Grecia; Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România; Kimberly Guilfoyle, ambasadorul Statelor Unite în Grecia; Matthew Bryza, fost adjunct al secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice; Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Agenda conferinței poate fi consultată la acest link.
Numeroși lideri ai mediului de afaceri au confirmat participarea, precum: Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania; Iwona Sikora, senior vice-president și general manager EMEA, Iron Mountain; Robert Hanea, fondator, președinte și CEO Therme Group; Alessio Menegazzo, chief executive și country manager, PPC Group România; Volker Raffel, chief executive, E.ON România; Ionuț Stanimir, chief brand officer, Banca Comercială Română (BCR); Dan Stratan, CEO RCI Holding; Alexandros Exarchou, președinte & CEO, AKTOR Group of Companies; Cristian Erbașu, chief executive Construcții Erbasu, president Federation of Employers of Construction Companies; Konstantinos Zygouras, group chief executive, SUNEL Group; Mehmet Burak Vardan, președinte al Boardului, CCN Holding; Ondrej Safar, country manager, Evryo; Nicholas Richard, CEO, ENGIE Romania și președinte al CCIFER; Fady Chreih, CEO, Regina Maria; Corneliu Bodea, CEO, ADREM; Răzvan Iorgu, managing director, CBRE; Radu Vasile, CEO, Eximprod Engineering; Manolis Sigalas, president Europe, Hill International; Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank; Marcel Cobuz, CEO, TITAN Group; Bogdan Badea, CEO, SPEEH Hidroelectrica; Cosmin Ghiță, CEO, SN Nuclearelectrica; Răzvan Popescu, CEO, SNGN Romgaz; Alexandru Chiriță, CEO, Electrica; Ted Cominos Jr, partner, Eversheds Sutherland; Andrei Bratu, corporate executive vice president, UniCredit Bank; Fady Chreih, CEO, Regina Maria, Mehmet Ali Bayar, membru în board, CCN Holding, Georgiana Miron, membru al comitetului executiv, Groupama; Mihai Bobaru, country sales manager pentru România și Moldova, JA Solar; Răzvan Pârvulescu, business development director, natural gas division, Hagag Energy; Radu Pițurlea, chairman & chief executive, Concelex; Ziya Aliyev, vice president banking, Black Sea Trade and Development Bank; Thanos Vlachopoulos, general manager, head of large corporate & wholesale products, Corporate & Investment Banking, Piraeus Bank.
