Primăria Capitalei vrea să construiască, în următorii 3 ani, peste 48 de kilometri de piste pentru bicicliști, suma bugetată proiectului ridicându-se la 44,5 milioane de lei, fondurile asigurate de la bugetul local și de la Ministerul Mediului, potrivit datelor obținute de Profit.ro.
De ce este important: În prezent, Capitala are funcționali circa 7 kilometri de piste pentru biciclete. Cei aproape 7 kilometri de piste pentru biciclete existenți astăzi sunt pe pe Bulevardul Liviu Rebreanu (1,67 km), Strada Buzești (1,24 km), Bulevardul Aviatorilor (2,11 km), Bulevardul Prezan (0,5 km) Strada Constantin Marinescu (0,45 km), Calea Victoriei și Strada Buzești.
Mai este interesant: Primăria a plătit, în perioada 2008 si 2010, suma de 11 milioane de euro pentru amenajarea a 122 kilometri de piste pentru biciclete. Acestea au fost amenajate pe trotuar, prin vopsirea asfaltului, însă fără ca bordurile să fie aduse la nivel și cu numeroase obstacole pe traseu (chioșcuri de ziare, florării, stâlpi, pomi, tomberoane), Poliția Rutieră fiind nevoită să le închidă pentru că nu erau sigure.
Potrivit proiectului redactat acum, vor fi amenajate 4 trasee de-a lungul a 21 de artere de circulație, cu 420 de locuri de parcare pentru biciclete.
Primul traseu va porni din Piața Victoriei, va continua pe Bulevardul Aviatorilor, Bulevardul Beijing, Strada Nicolae Caramfil și Șoseaua Pipera, va trece prin Piața Presei Libere, apoi Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Constantin Prezan.
Tot din Piața Victoriei începe și traseul 2, care va atinge Șoseaua Mihai Bravu prin Bulevardul Iancu de Hunedoara și Șoseaua Ștefan cel Mare.
Traseul 3 va străbate Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Splaiul Independenței și Bulevardul Națiunile Unite.
Ultimul traseu începe din Bulevardul Libertății, va atinge Piața Constituției și va ajunge la Stadionul Național prin Bulevardul Decebal și Bulevardul Basarabia.
Primăria Capitalei va deține calitatea de beneficiar și autoritate contractantă în cadrul proiectului de investiții.
Rețeaua actuală de piste de bicicliști din Capitală este slab dezvoltată și nu face față traficului existent, și mai ales celui de perspectivă, este argumentul autorităților.
În același timp, configurarea actuala a arterelor de circulație din București nu asigură o circulație fluentă și facilă a traficului de bicicliști și nici nu permite o dezvoltare a rețelei de piste de biciclete care să îmbunătățească condițiile de circulație pentru aceasta categorie de participanți la trafic.
“În principal, din punctul de vedere al utilizatorilor, principalele cerințe ale acestora sunt legate de lipsa benzilor dedicate circulației pentru biciclete, siguranța circulației și lipsa parcărilor, acestea fiind principalele motive pentru care nu se utilizează (mai frecvent) bicicleta. În prezent, în București există trasee pentru biciclete amenajate în scop de agrement care însă acoperă o gama restrânsă de interes comparativ cu situația la nivel European”, este explicația avansată.
Bicicliștii sunt participanți la trafic vulnerabili față de alte categorii de vehicule și, din acest motiv, este necesară o protecție specială a acestora împotriva accidentelor în care sunt implicate autovehiculele, fapt realizat prin mai multe măsuri, printre care separarea traficului bicicletelor de cel auto, mai scrie în document .
“Introducerea unor servicii de transport public cu bicicletă reprezintă o inițiativă fezabilă pentru multe orașe de mari dimensiuni, după cum arată experiența europeană. Pentru a avea succes, modul de aplicare a acestor inițiative trebuie să fie foarte bine pregătit și trebuie să se încadreze în strategia generală de transport. Satisfacerea cerințelor și furnizarea unui nivel ridicat de servicii către utilizatori sunt componente vitale pentru dezvoltarea mersului cu bicicleta. Aceste cerințe variază în concordanță cu experiența fiecărui biciclist și cu scopul deplasării sale”, este un alt argument.
Realizarea obiectivului se încadrează în prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), program strategic aprobat prin HCGMB nr. 90/29.03.2017, care este o condiționalitate pentru accesarea de fonduri europene în perioada 2014 - 2020.
PMUD se va corela cu Master Planul General de Transport (MPGT), cu Planul de Urbanism General (PUG) si cu Planul de dezvoltare regionala (PDR BI).
De asemenea, obiectivul se încadrează și în Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră, care are printre principalele direcții îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere, potrivit notei de fundamentare.
