Economia României va scădea cu mai puțin decât indicau estimările anterioare, potrivit Comisiei Europene, care avertizează însă că produsul intern brut nu va reveni la nivelurile dinaintea izbucnirii pandemiei decât la finele anului 2022.
Economia locală este estimată să scadă cu 5,2% în acest an, comparativ cu un declin de 6% preconizat în vară.
“Deși contracția din 2020 pare mai puțin severă decât se aștepta inițial, incertitudinea rămâne foarte mare, având în vedere evoluția recentă a pandemiei, iar produsul intern brut real nu este estimat să revină la nivelurile pre-criză mai devreme de finele anului 2022. deficitul bugetar este preconizat să se adâncească considerabil, în condițiile în care efortul fiscal necesar pentru a combate criza survine pe fondul derapajelor fiscale anterioare”, arată Comisia în raportul de toamnă privind previziunile economice în UE.
Comisia notează că economia României s-a contractat cu 4,5% în termeni anuali în prima jumătate a anului, pe fondul măsurilor stricte de restricționare a activităților în vederea limitării răspândirii coronavirusului, care au afectat consumul intern. În plus, întreruperea lanțurilor internaționale de aprovizionare și cererea externă slabă au încetinit producția și exporturile.
“În plus, întreruperea lanțurilor internaționale de aprovizionare și cererea externă slabă au încetinit producția și exporturile. Deoarece declinul importurilor a fost oarecum mai puțin puternic, balanța comercială a continuat să se deterioreze, dar soldurile de venit primar și secundar îmbunătățite au redus deficitul contului curent. Investițiile au surprins cu o contribuție pozitivă la creștere, în condițiile în care activitatea din construcții a fost în mare parte neafectată de măsurile de izolare. Economia României continuă să fie afectată de criza Covid-19, deoarece unele restricții au fost reintroduse în toamnă, iar incertitudinea rezultată este menită să diminueze creșterea economică, în special în al patrulea trimestru al anului 2020”, se arată în raport.
Comisia estimează că economia își va reveni începând de anul viitor, cu creșteri preconizate de 3,2% și 3,7% pentru 2021 și, respectiv 2022.
Incertitudinea prelungită legată de direcția viitoare a politicilor publice din România ar putea reduce încrederea investitorilor și ar putea limita fluxurile de credite, afectând negativ investițiile și creșterea, avertizează Comisia, care notează că majorarea pensiilor cu un procent mai mic decât cel prevăzut inițial nu s-ar traduce neapărat în riscuri sporite la adresa creșterii economice, având în vedere efectele pozitive asupra încrederii investitorilor generate de perspectivele fiscale îmbunătățite.
Deficitul bugetar este precononizat să ajungă la circa 10,2% din PIB în acest an, de la 4,3% din PIB în 2019, inclusiv pe fondul creșterii pensiilor.
“Tendința expansivă preexistentă, determinată, în mare parte, de creșterile pensiilor, se va consolida în contextul crizei Covid-19. Cheltuielile cu pensiile pentru limita de vârstă urmează să crească considerabil, determinate de efectul pe întregul an al majorării pensiilor cu 15% din septembrie 2019 și al unei creșteri suplimentare cu 40% începând cu septembrie 2020. Mai mult, alocația pentru copii a fost dublată. Cheltuielile suplimentare pe fondul măsurilor legate de Covid-19, inclusiv schemele de sprijin pentru ocuparea forței de muncă și cheltuielile legate de sănătate, sunt proiectate la 1,3 puncte procentuale din PIB, din care 0,4 puncte punctuale finanțate din fonduri UE. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune”, mai arată Comisia.
În absența unor modificări ale politicilor actuale, deficitul este estimat să se adâncească la 11,2% din PIB în 2021 și la 12,5% din PIB în 2022.
La nivelul UE, Comisia estimează o scădere economică de 7,4% în 2020, de asemenea mai puțin pronunțată comparativ cu declinul de 8,3% prognozat în vară, urmată de o creștere de 4,1% în 2021, mai mică decât avansul de 5,8% estimat anterior. Economia zonei euro este preconizată să scadă cu 7,8% în acest an.
