Un astfel de exemplu constituie sudorii pentru care există o cerere importantă din partea șantierelor navale, dar și din industrie.
De cele mai multe ori, angajatorii sunt dispuși chiar să mai lase de la ei, calificarea urmând să se facă la fața locului.
Cererea angajatorilor se concentrează în general pe muncitori necalificați, care au cea mai mare pondere în total, dar există solicitări și pentru personal calificat, adică persoane care să poată să devină lideri de echipă la un moment dat, arată termene.ro.
Flexibilitate
Vlad Mocanu, un specialist în domeniul recrutării care lucrează la firma WorkAsia, spune că sunt destui antreprenori dispuși să meargă peste mări și țări în țările de origine să supravegheze practic probele pentru angajarea muncitorilor.
„Pe sudură, prelucrare de metal, noi îi filmăm câteva minute ca să se vadă totuși cum se descurcă. Sunt companii mari care caută sudori, mai ales pe segmentul naval. Sudorii se găsesc destul de greu. Antreprenorul e și el mai flexibil, iau un sudor normal și-l mai învăț eu să facă treaba, așa gândesc mulți”, a declarat pentru Termene.ro Vlad Mocanu.
Pe lista cererilor se mai află croitorii, un client, de exemplu, a vrut patru croitori, care au fost aduși tocmai din Africa.
Alte poziții solicitate mai sunt în domeniul curățeniei, îngrijitori la căminele de bătrâni, dar mai ales în construcții, de unde vin cele mai multe cereri și pentru toate pozițiile.
Team leader
În ultima vreme se remarcă cererea în creștere pentru persoane calificate, chiar cu studii superioare, cum este de exemplu în agricultură. Solicitările vin mai ales din partea unor ferme de familie, antreprenorii locali plângându-se că nu găsesc persoane de încredere.
„Se cer tot mai des salariați pentru poziții de conducere, de team leader, în agricultură, în retail, peste tot. Avem de exemplu cerință de inginer agronom, un client spunea că vrea să găsească pe cineva de încredere, să fie mâna lui dreaptă, pentru că nu a găsit pe plan local pe cineva. Se găsesc mai greu oamenii care au calificări mai înalte, dar am găsit”, afirmă Vlad Mocanu.
În România sunt deja destule afaceri familiale, mai ales în agricultură, care reușesc să funcționeze cu ajutorul muncitorilor străini. În Prahova, la Palanca, o cunoscută fermă legumicolă, de exemplu, apelează la muncitorii străini pentru a putea să-și desfășoare activitatea.
Carnet de conducere
O altă cerință importantă a angajatorilor este ca salariatul să aibă carnet de conducere, inclusiv femeile care se angajează ca bone, ceea ce este mai greu de realizat, în condițiile în care există țări care nu au acorduri de recunoaștere a actelor oficiale cu România.
O variantă ar fi salariații din Pakistan, ale căror acte sunt recunoscute în România, cu observația că în acest caz angajatorul trebuie să aștepte ceva mai mult, chiar și un an uneori, spre deosebire de șase luni, în celelalte cazuri, în general. Pentru Nepal, însă, este necesară echivalarea actelor.
„Noi aducem bone din Ghana sau Nepal și durează circa șase luni până ajung, comisionul de agenție este mai mare față de alte industrii, cică 1500 de euro, la care se adaugă taxele la stat care sunt în jur de 280 de euro. Salariul de pornire este 2.800-3.000 lei net, acesta este salariul și la un muncitor necalificat”, declară Vlad Mocanu.
Regim de leasing
O tendință importantă remarcată de ceva vreme este plasarea de personal în sistem de leasing, fie că este vorba de construcții sau de agricultură, unde este nevoie de forță de muncă sezonieră numeroasă.
„Cei mai mulți salariați plasați în sistem de leasing merg în construcții, dar este în creștere și cererea dinspre agricultură. Antreprenorii apelează la agențiile din piață care fac leasing de personal și închiriază pe o perioadă limitată”, arată managerul de la WorkAsia.
Agențiile se ocupă de recrutarea muncitorilor, colaborând cu firme specializate din țările de origine, dar și de întocmirea documentelor și administrarea dosarelor de angajare. Tot ele asigură și cazarea salariaților.
Contingentul aprobat
Guvernul a aprobat pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă din România, fiind al treilea an în care se menține cota la acest nivel, în ciuda solicitărilor venite din partea angajatorilor de a mări numărul muncitorilor non-UE. Potrivit datelor din piață, necesarul ar fi undeva la 250 000 de muncitori străini, cel puțin.
Contingentul nu se referă la lucrători români sau cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene sau ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau al Comunității Helvetice a Elveției.
La data de 12 decembrie 2024 erau active 146.387 de contracte individuale de muncă ale salariaților cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene și ai Spațiului Economic European, dintre care 94.155 contracte individuale de muncă nou încheiate, potrivit datelor oficiale.
Cei mai mulți muncitori străini provin din state precum Nepal, Italia, Turcia, Sri Lanka, un sfert dintre ei lucrând în București.
