Guvernele din Uniunea Europeană au desemnat-o pe bulgăroaica Kristalina Georgieva, director general la Banca Mondială, drept candidată pentru funcția de director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), la capătul unui proces dificil care s-a încheiat cu contestații din partea mai multor state, transmite Bloomberg.
Dacă Georgieva va obține sprijinul board-ului FMI în toamnă, aceasta o va succeda pe Christine Lagarde și se va confrunta cu o economie mondială aflată în cea mai proastă situație de la criza financiară, pusă în pericol de tensiunile comerciale, scrie News.ro.
“Georgieva are toate competențele necesare, precum și experiență și credibilitate internațională pentru a o succeda pe Lagarde și a conduce cu succes FMI”, potrivit unui comunicat publicat de Ministerul de Finanțe francez, în urma deciziei.
Votul care a avut loc vineri a survenit dificultăților guvernelor UE de a susține un singur candidat pe parcursul mai multor săptămâni de discuții. Dar eforturile de a ajunge la un consens prin intermediul mai multor runde de vot s-au încheiat tot cu un dezacord legat de regulile votului, printre contestatari numărându-se Germania și Olanda.
Fondul nu va mai accepta aplicații de pe 6 septembrie și intenționează să finalizeze procesul până pe 4 octombrie. Lagarde va deveni președinta Băncii Centrale Europene pe 1 noiembrie.
Căutările europene pentru un înlocuitor al lui Lagarde, conduse de ministrul francez de Finanțe Bruno Le Maire, au testat sprijinul a cinci candidați: Georgieva, ministrul spaniol al Economiei Nadia Calvino, ministrul portughez de Finanțe Mario Centeno, fostul ministru olandez de Finanțe Jeroen Dijsselbloem și guvernatorul Băncii Finlandei, Olli Rehn.
Georgieva și Dijsselbloem au ajuns în runda finală. Georgieva nu a reușit să obțină majoritatea necesară, dar Dijsselbloem și-a recunoscut înfrângerea pe Twitter.
Marea Britanie a contestat modul în care s-a desfășurat votul, afirmând că nu a fost timp suficient pentru a susține un candidat, potrivit unui persoane apropiate situației. Marea Britanie a anunțat inițial că se va abține în cadrul acestui proces, dar ulterior a prezentat un candidat.
Un acord transatlantic nescris permite Europei să selecteze directorul general al FMI, iar Statele Unite să aleagă președintele Băncii Mondiale. La începutul acestui an, președintele Trump a reușit să îl impună pe David Malpass, oficial al Departamentului Trezoreriei, la conducerea Băncii Mondiale.
Neînțelegerile din Europa asupra procesului de selecție a directorului FMI ar putea încuraja națiunile emergente să nominalizeze un candidat propriu și să argumenteze că pot revendica postul având în vedere ponderea lor tot mai mare în economia mondială.
Dacă Georgieva o va înlocui pe Lagarde, va trebui să decidă în ce măsură va accepta eforturile de reformare a FMI, instituție cunoscută pentru determinarea statelor cu probleme să își restructureze bugetele.
Lagarde a încercat să confere economiilor emergente, cum este China, o influență mai mare în conducerea FMI, punând în același timp un accent mai mare pe probleme ca schimbările climatice și inegalitatea veniturilor și inegalitatea de gen.
Noul director general va avea rolul să coordoneze relațiile cu Argentina, căreia FMI i-a acordat un program de salvare record. O altă problemă este solicitarea ca guvernele să ofere un capital mai mare, respinsă de Statele Unite.
Pot apărea și alte complicații. Georgieva are 65 de ani și la începutul mandatului său va depăși limita de vârstă pentru ocuparea funcției, ceea ce înseamnă că FMI va trebui să își schimbe această regulă. Unii oficiali și-au exprimat îngrijorarea că acest lucru ar putea provoca nemulțumiri în rândul membrilor din afara Uniunii Europene, care vor dori să propună candidați proprii calificați.
Economista Georgieva ar fi a doua femeie la conducerea FMI. Nominalizarea ei urmează unei serii de ratări, cea mai recentă pentru conducerea Comisiei Europene, dar și cea din 2016, pentru funcția de secretar general al Națiunilor Unite.
Pentru aripa ex-comunistă a UE, numirea lui Georgieva ar fi obținerea celei mai prestigioase funcții de la conducerea Consiliului European de către polonezul Donald Tusk.
Provenită dintr-un sat din Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, Georgieva a fost primul membru al familiei sale care a obținut diplomă de doctorat. Aceasta a deținut funcții la Bruxelles din 2010, fiind comisar pentru cooperare internațională și vicepreședinte însărcinat cu supravegherea bugetului blocului comunitar.
Cunoscută mai mult la Bruxelles și la Washington decât în propria țară, Georgieva este o susținătoare a egalității de gen și a combaterii schimbărilor climatice. Pe lângă activitatea în domeniul dezvoltării internaționale, Georgieva a scris și o carte despre microeconomie.
