Președintele Klaus Iohannis merge, joi, la Bruxelles, pentru reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, unde va fi inaugurat și noul sediu al Alianței și se va face o analiză a implementării deciziilor din 2016, de la Varșovia. Punctul culminant al reuniunii va fi discursul noului președinte american Donald Trump, de la care liderii NATO așteaptă un mesaj pozitiv, după criticile aduse Alianței în timpul campaniei electorale și în contextul solicitărilor SUA de creștere a gradului de implicare a NATO în operațiunile antiteroriste. În acest context, aliații NATO au decis miercuri seară să se alăture coaliției internaționale de combatere a Statului Islamic, condusă în acest moment de către Statele Unite, și este de așteptat ca decizia să fie anunțată în mod oficial la reuniunea de la Bruxelles.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Reuniunea de la Bruxelles nu este un summit în adevăratul sens al cuvântului, fiind anunțată ca o reuniune a șefilor de stat și de guvern din țările membre NATO la un dineu de lucru, pentru a face o evaluare a implementării deciziilor luate la Varșovia, în 2016, pentru a inaugura noului sediu al Alianței, din Bruxelles, și pentru a primi Muntenegru ca membru oficial al NATO. Reuniunea va fi și un puternic semnal politic, fiind pentru prima dată când președintele SUA, Donald Trump, și președintele Franței, Emmanuel Macron, vor participa la o astfel de întâlnire, scrie News.ro.
"Va fi și un prilej pentru a se sublinia valorile pe care se fundamentează Alianța Nord-Atlantică – unitate, solidaritate, coeziune între state", potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.
Înainte de reuniunea propriu-zisă, la Bruxelles va fi preluat în gestiune noul sediu NATO, aflat peste drum de actualul Cartier General. Noua construcție nu este definitivată în proporție de 100%, însă va putea fi organizată o ceremonie cu această ocazie.
Odată cu inaugurarea noului sediu, vor fi dezvelite și două monumente: unul dedicat Articolului 5, privind apărarea colectivă, invocat în premieră în 2001, după atacurile din 11 septembrie, și unul dedicat Zidului Berlinului.
Un moment așteptat de către toți participanții la reuniune va fi mesajul transmis de noul președinte al SUA, Donald Trump. În campania sa din 2016, Trump a declarat că NATO este o organizație depășită și perimată, pentru ca, în această primăvară, odată cu vizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, să aibă o întoarcere de 180 de grade în discursul său, afirmând că Alianța nu se mai află în acea situație. Principala îngrijorare a aliaților americani este referitoare la alocările de fonduri pentru Apărare în rândul membrilor NATO (distribuirea eforturilor și responsabilităților în cadrul Alianței, respectiv "burden-sharing"). Aceasta este o îngrijorare mai veche a SUA, încă din vremea Administrației Obama, și susținută inclusiv de către Partidul Democrat, însă tema a fost promovată mult mai activ și vocal de către actuala administrație republicană.
Conflictul principal al lui Trump este cu Germania și cu Angela Merkel, oficialii americani considerând că Berlinul și-ar permite cheltuieli sporite în Apărare, având în vedere situația economică favorabilă, însă răspunsul Germaniei a fost până acum evaziv.
Potrivit unor surse oficiale, liderii NATO se așteaptă însă la un mesaj pozitiv al președintelui Trump cu această ocazie, în special în discursul său cu ocazia dezvelirii monumentului dedicat Articolului 5, ai căror beneficiari au fost SUA în 2001.
România va avea la summitul NATO un mesaj clar pe această temă, țara noastră fiind printre puținele care au ajuns la un procent de 2% din PIB pentru Apărare, începând cu 2017, în timp ce restul statelor sunt așteptate să vină cu un program precis privind intențiile în Apărare până în 2024 (așa cum s-a convenit la summitul din Țara Galilor, din 2014).
Surse oficiale au declarat, pentru News.ro, că România, fiind în acest grup restrâns de state care au atins obiectivul, va sublinia în cadrul dineului de lucru acest fapt și va evidenția statutul său de contributor relevant și responsabil la NATO, care își respectă angajamentele. Pe lângă alocarea a 2% din PIB, România va sublinia și participarea la Resolute Support Mission din Afganistan, ca al patrulea contributor ca importanță, dar și găzduirea componentei scutului antirachetă de la Deveselu.
CITEȘTE ȘI Messi, condamnat în apel la 21 de luni de închisoare pentru fraudă fiscală. Jucătorul nu va fi încarceratPentru România, un punct important va fi și cel legat de prezența la Marea Neagră, însă nu sunt așteptate noi decizii în acest cadru. La reuniune, Klaus Iohannis va nota însă că au fost făcute progrese semnificative în implementarea deciziilor de la Varșovia în cazul prezenței înaintate de la Marea Neagră, precum și prin atingerea capacității inițiale a Brigăzii Multinaționale de la Craiova.
Un alt element important pentru țara noastră este legat de exercițiile NATO care vor avea loc în estul Europei în acest an, în special exercițiul Saber Guardian 2017, care va implica România, pe al cărei teritoriu vor fi desfășurați 30.000 de soldați aliați în luna iulie. Tot în 2017 România va găzdui și exercițiul Forței NATO de Reacție Foarte Rapidă.
România va continua să avanseze ideea echilibrului între flancul estic și flancul sudic în ceea ce privește atenția NATO în Europa, fapt subliniat în mai multe rânduri și public de către președintele Klaus Iohannis.
Președintele va cere la Bruxelles și menținerea unității alianței în ceea ce privește poziția față de Rusia, potrivit unor surse oficiale. În acest caz, este de așteptat ca NATO să reitereze că Alianța va continua politica actuală, de descurajare și apărare, dar și arătând disponibilitate de dialog, în condiții de reciprocitate. Liderii militari ai SUA au insistat, în luările publice de cuvânt, ca Rusia să devină și mult mai transparentă în exercițiile militare pe care le desfășoară, așa cum este și NATO. În acest moment, Rusia nu prezintă public detalii despre exercițiile desfășurate, unele dintre ele fiind chiar la granița vestică a Federației, în apropierea unor zone în care și NATO desfășoară exerciții. Rusia și ocolește tratatele internaționale care reglementează aceste exerciții, unde se precizează că depășirea unui anumit număr de trupe dislocate conduce la obligativitatea transparenței în exerciții, prin desfășurarea mai multor exerciții separate, însă sub aceeași umbrelă.
Un punct sensibil al discuțiilor se va referi la dimensiunea antiteroristă. Și în acest caz, SUA este în postura de a solicita mai multă implicare din partea NATO, la nivel de alianță, Donald Trump susținând în repetate rânduri că alianța trebuie să facă mai multe în lupta de combatere a terorismului islamist.
De asemenea, secretarul de stat american spunea că se așteaptă ca alianța să adere la coaliția internațională, în ciuda reticenței exprimată de mai mulți lideri ai NATO cu privire la târârea într-un nou conflict din Siria și Irak.
În acest context, miercuri seară aliații NATO au decis să se alăture coaliției internaționale de combatere a Statului Islamic, care este condusă în acest moment de către Statele Unite, potrivit unor surse diplomatice citate de AFP. ”Ambasadorii NATO au decis în această seară un plan de acțiune cu privire la terorism pentru summit. Acest plan include și aderarea NATO la coaliția globală împotriva ISIS”, a declarat un diplomat de la Bruxelles.
Este de așteptat ca această decizie, care ar însemna o extindere a programului de supraveghere aeriană AWACS, ce sprijină în mod curent operațiunile Statului Islamic din Siria și Irak, să fie anunțată oficial de liderii NATO la reuniunea de la Bruxelles.
Alăturarea NATO, la nivel de Alianță, la această coaliție este mai mult un gest simbolic, având în vedere că majoritatea statelor membre sunt deja participante în această coaliție. Important pentru SUA este însă și creșterea gradului de implicare a Alianței în activitățile împotriva terorismului, însă multe state membre au avut poziționări publice în care au subliniat că NATO este foarte activă în acest domeniu și nu poate fi acuzată de lipsă de implicare.
Pe aceeași temă, un subiect care ar putea fi ridicat ar fi cel al implicării NATO, ca Alianță, în Irak, având în vedere că forțele coaliției se așteaptă ca armata irakiană să elibereze Mosul în scurt timp, ultima redută a ISIL în regiune. După ce Irakul va fi eliberat, va rămâne întrebarea cine va asigura eforturile de instruire și asigurare a păcii în continuare, SUA dorind ca NATO să își asume un rol activ în această privință.
Pe agendă se află și includerea Muntenegru în NATO, după ce toate parlamentele naționale au ratificat aderarea țării balcanice, însă ea va deveni oficială abia în iunie, din cauza legilor din Olanda, care prevăd un termen tampon de la ratificare la intrarea în vigoare. Cu toate acestea, Muntenegru va avea un loc la masa reuniunii NATO de joi.
Reuniunea de joi de la Bruxelles se va finaliza cu un document semnat de toate statele membre, cu concluzii ale întâlnirii. Va fi, foarte posibil, stabilită și o nouă dată a viitorului summit deplin al NATO.