Rusia a invadat Ucraina în 2022 și s-a trezit că nu se confruntă doar cu rezistența ucraineană, ci și cu sprijinul masiv al Occidentului pentru Ucraina. Moscova nu vede acest sprijin ca un ajutor umanitar, ci ca o formă clară de participare indirectă la război. Principalii contributori la rezistența ucraineană sunt Franța și Germania. România face și ea parte dintre țările care ajută curent Ucraina.
Franța a trimis în Ucraina obuziere CAESAR, rachete SCALP și blindate. Președintele Emmanuel Macron a spus recent, pentru France 24, că „nu există un consens astăzi pentru a trimite trupe pe teren în mod oficial. Dar nimic nu poate fi exclus. Vom face tot ce este necesar ca Rusia să nu câștige.”
Macron a anunțat o suplimentare de 6,5 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, cu bugetul militar total la aproximativ 64 miliarde în 2027, dublu față de 2017 breakingdefense.com+5El País+5AP News+5. Cheltuiala reprezintă cam 2% din PIB acum, cu intenția de a urca spre 3,5% . Macron a legat fără echivoc această decizie de „amenințarea Rusiei” și nesiguranța SUA.
Kremlinul a reacționat imediat prin purtătorul său de cuvânt, Dimitry Peskov: „Statele europene, în special Franța, ar trebui să fie conștiente de consecințele unor astfel de pași.”
Germania a devenit al doilea mare furnizor militar al Ucrainei. A trimis Leopard 2, Marder, IRIS-T, Patriot. Ministerul rus de Extern, Serghei Lavrov, a reacționat oficial: „Germania continuă să escaladeze conflictul prin livrări de arme. Aceste decizii nu vor rămâne fără consecințe în relațiile noastre”.
Parlamentul german a votat în 2022 un fond special de 100 miliarde euro pentru consolidarea BundeswehrReuters. În 2024, Germania a atins pentru prima dată ținta NATO de 2% din PIB , iar la 2025–2029 bugetul va crește spre 3,5% din PIB, adică aproximativ 162 miliarde euro pe an.
România activă
România a facilitat exportul a circa 30 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Constanța. A donat un sistem Patriot. Găzduiește centrul de antrenament F‑16 pentru piloți ucraineni la Fetești. A semnat un acord de securitate pe 10 ani cu Ucraina.
În același timp, a trecut de la pragul minim de 2% din PIB pentru apărare la 2,5% în 2024, cu un plan de a urca spre 3,5% până în 2030 . În 2024, bugetul era ~8,6 miliarde euro . Motivul oficial: tensiunile din regiunea Mării Negre generate de războiul din Ucraina .
Pentru Rusia, nu mai e vorba doar de Ucraina, ci de un conflict cu state care trimit arme, antrenează soldați și susțin logistic rezistența ucraineană. Realitatea este că întreaga Europă, cu mici excepții, se pregătește armat tot mai puternic.
Cheltuieli de apărare după 2022 – creșterea masivă, provocată de război
Europa a majorat semnificativ bugetele militare după invazia din 2022, pentru a răspunde direct amenințării rusești.
După începutul invaziei, cheltuielile militare ale țărilor NATO din Europa au urcat de la 1,66% din PIB în 2022 la 2,02% în 2024, potrivit datelor strânse de atlanticcouncil.org.
19 state au implementat creșteri cu două cifre, un ritm fără precedent. La Summit-ul NATO din iunie 2025, aliații au decis să țintească până la 5% din PIB pentru apărare până în 2035 .
Cifre
Suplimentarea bugetelor de apărare este evidentă:
- Franța: +6,5 mld € pentru 2026–27 (buget ~64 mld €)
- Germania: +100 mld € fond special + trecere la 3,5% PIB (~162 mld € până în 2029)
- România: de la 2% la 2,5% în 2024, plan până la 3,5% până în 2030
- NATO (Europa): de la 1,66% PIB (2022) → 2,02% (2024), plan 5% pentru 2035
Nu sunt doar investiții – muniția deja circulă
Cifrele de mai sus nu sunt doar promisiuni bugetare – există dovezi concrete că armamentul european este livrat continuu pe frontul ucrainean, contribuind efectiv la lupta de acolo.
UE a comandat peste 1 milion de obuze de artilerie de 155 mm, în mare parte pentru Ucraina, și acestea sunt transportate în mod regulat în depozitele de muniție de lângă linia frontului.
Franța a furnizat deja sute de obuze CAESAR, iar Germania este implicată intens în producția de muniție. Aceste livrări au fost confirmate de oficiali ucraineni. Germania a livrat zeci de tancuri Leopard 2 și vehicule Marder, precum și sisteme IRIS‑T și Patriot. Unele Leoparduri au fost filmate la sosirea pe teritoriul Ucrainei.
România a donat un sistem Patriot și a aprobat transportul acestuia în Ucraina. Este deja operațional în baza logistică ucraineană.
Nu toți
Spania și Italia nu au făcut aceste creșteri de bugete – doar țările din flancul estic au fost motivate de agresiunea rusă.
În speță, Armenia, Polonia sau Suedia – toate au trecut prin creșteri substanțiale de bugete de apărare, ca răspuns la invazie.
Peste toate, Europa a atins niveluri de cheltuieli militare necunoscute de la Războiul Rece încoace.
