Ilie Bolojan, premierul desemnat astăzi de președintele Nicușor Dan, a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier județean, prefect, primar, președinte al Consiliului Județean, președinte al Senatului și președinte interimar al României. În administrația locală a redus drastic numărul bugetarilor și s-a axat pe atragerea fondurilor europene. Timp de aproape doi ani a fost și secretar general al Guvernului Tăriceanu, poziție din care a dat ordin să fie scoase toate televizoarele din Palatul Victoria, pe motiv că funcționarii urmăreau posturile de știri în loc să muncească.
În luna ianuarie, a demarat o reformă și în Parlament, fiind huiduit de unii angajați. Prin reducerea posturilor la Senat, statul va economisi 3,5 milioane de euro în fiecare an. ”În trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București”, a explicat Bolojan, unul dintre puținii politicieni care n-au schimbat niciodată partidul, fiind liberal din 1993, relatează News.ro.
A preluat conducerea PNL după ce Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul cinci la alegerile prezidențiale din luna noiembrie 2024. Ilie Bolojan a refuzat să intre în cursa pentru Cotroceni la scrutinul din luna mai pe motiv că înlocuirea candidatului agreat, Crin Antonescu, ar fi dus la destrămarea coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR. În final, Crin Antonescu a ratat turul doi și coaliția s-a destrămat.
În finala prezidențială, Bolojan l-a susținut deschis pe Nicușor Dan în competiția cu George Simion. Astăzi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat prim-ministru, una dintre promisiunile din campania electorală. Însă durata mandatului este una limitată: până în primăvara anului 2027, când PSD va prelua șefia Guvernului, conform acordului din coaliție.
La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara. După terminarea studiilor, a fost profesor într-o comună din județul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziție. În 1996, a bifat prima funcție în administrația publică: a fost ales consilier local în Aleșd, un orășel în apropiere de Oradea.
La nivel național, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte și Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNȚCD, PD și UDMR.
La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier județean în Bihor. La nivel național, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susținut de Alianța PNL-PD, reușește să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) și devine președintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu instalează în fiecare județ prefecții noii puteri. La Bihor, este numit Ilie Bolojan. După câteva luni în funcție, numele Bolojan capătă rezonanță națională. Motivul: pașapoartele și documentele auto au început să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluție”, titra presa bihoreană la acel moment.
Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la București de premierul Tăriceanu și numit în funcția de Secretar General al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să știu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri și ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de știri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăștia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puțin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveți ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniți cu două microbuze și luați-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.
La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan s-a întors acasă, la Oradea, și a fost ales primar din primul tur. “Știți cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi și apăream pe coperțile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Și s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâșiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în fața Primăriei. Nu poți, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se așteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan.
Deși după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reușit să câștige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanța administrativă, a contat și sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme alianța USL, cu Crin Antonescu și Victor Ponta în calitate de co-președinți.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar. ”Boala administrației publice din România - este energofagă. Consumă foarte multe resurse din taxele și impozitele cetățenilor pentru funcționarea proprie”, a explicat liberalul. Prin urmare, a redus numărul angajaților din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbția fondurilor europene pentru a schimba fața orașului. ”Practic, din trei lei care au fost investiți în Oradea în acești ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reușit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost rețeta succesului dezvăluită de Bolojan.
Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut și cetățenilor să se implice: a oferit reduceri fiscale, dar a impus și amenzi usturătoare. „Am reușit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susținere a proprietarilor pentru a-și reabilita fațadele: credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăți pentru cinci ani, dacă ți-ai reabilitat fațada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic. Dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-și îngrijesc fațadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.
La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câștigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obținut sub 10%. După 12 ani la primărie și 550 de milioane de euro atrași din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas: a câștigat șefia Consiliului Județean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, ”brandul” Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL și la Consiliul Județean, și la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câștigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan.
Înscăunat în fruntea județului, Bolojan a aplicat rețeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajați. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câștigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, liderul social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câștigat procesul”. În iunie 2024, Bolojan a obținut al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a primit cele mai multe voturi la nivel național. Însă Bolojan a mai rămas în funcție doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica națională și a fost ales senator.
Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reușit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliția de guvernare formată alături de PSD și UDMR. La împărțirea funcțiilor, Ilie Bolojan a devenit președintele Senatului. ”PSD și UDMR n-au vrut să-i dea un minister puternic și l-au exilat la Senat”, a spus Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 6 și prim-vicepreședinte al partidului.
Prima măsură luată de Bolojan ca președinte al Senatului: reducerea aparatului administrativ cu 147 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaților de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteață, abonată la sinecuri. În decursul timpului, Târteață a fost secretar de stat în Ministerul Turismului, consilier parlamentar la Comisia de Transporturi din Senat și membru în Consiliul de Administrație al ROMATSA, funcții obținute cu sprijinul PSD. Prin reforma demarată de Ilie Bolojan la Senat, statul va economisi 3,5 milioane de euro în fiecare an. ”O economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, a spus Ilie Bolojan.
În luna februarie, partidele suveraniste - AUR, SOS și POT - au declanșat în Parlament procedura de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Pentru a nu fi demis la referendum, șeful statului a renunțat singur din funcție. Astfel, Klaus Iohannis a fost primul președinte al României care a stat la Palatul Cotroceni peste limita celor 10 ani, după ce alegerile prezidențiale din toamna anului trecut au fost anulate. De asemenea, Iohannis a fost primul președinte care a plecat de la Cotroceni prin demisie. Ilie Bolojan, din postura de președinte al Senatului, a urcat în funcția de președinte interimar al României.
În decursul timpului, relația dintre Klaus Iohannis și Ilie Bolojan a fost una rece. Deși a fost unul dintre puținii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgrația președintelui Klaus Iohannis încă din primul său mandat prezidențial. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali pe care-i invita, informal, la Palatul Cotroceni. „Iohannis mai făcea niște întruniri ca să arate că el e șeful, nu numai cu mine, că eram președintele partidului, mai chema vreo 10-12 oameni. Și când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicație”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV.
La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat de ce a avut o relație rece cu președintele Iohannis. ”Nu am avut o relație rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care ești pe o funcție de președinte de Consiliu Județean, fișa postului tău este total diferită de cea a președintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL. În prima lună de mandat prezidențial, Ilie Bolojan a deschis Palatul Cotroceni pentru public și a desecretizat costurile deplasărilor externe pe care le-a avut Klaus Iohannis în cei peste 10 ani de mandat. Cifrele au arătat că vizitele fostului președinte au costat aproape 23 de milioane de euro, bani publici, din care 15 milioane de euro numai în ultimul mandat, când Iohannis a bifat țări de pe cinci continente.
La începutul lunii martie, Elena Lasconi, la acea vreme președinte al USR și candidat pentru Cotroceni, i-a cerut lui Ilie Bolojan să-și depună candidatura la prezidențiale, în locul lui Crin Antonescu, candidatul comun susținut de PSD-PNL-UDMR. Bolojan a refuzat. Motivul: promisese în coaliția de guvernare că nu va intra în cursa pentru Cotroceni.
”Dacă noi, cei din lumea politică, nu respectăm nicio înțelegere și toate le dăm peste cap, e greu de presupus că o să ne respecte cetățenii”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru publicația Bihoreanul. Un alt argument invocat de Bolojan pentru refuzul de a candida la prezidențiale a fost stabilitatea politică. În cazul în care și-ar fi asumat o candidatură pe ultima sută de metri, coaliția PSD-PNL-UDMR s-ar fi destrămat chiar în timpul campaniei electorale, iar România ar fi suferit consecințe economice. ”E posibil să fi câștigat alegerile, dar aveam o coaliție făcută praf. Știți, e o expresie, victorie a la Pirus, rămâi cu elefantul, rămâi cu funcția, dar țara asta nu are nevoie ca un om să fie pe funcție. Țara are nevoie totuși de stabilitate politică”, explica Ilie Bolojan în campania electorală. Până la urmă, Crin Antonescu a ratat finala prezidențială și coaliția de guvernare s-a făcut praf. Premierul Marcel Ciolacu a demisionat, iar Ilie Bolojan l-a susținut pe Nicușor Dan în turul doi, împotriva lui George Simion.
Înainte de finala prezidențială, Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că, odată ajuns la Palatul Cotroceni, îl va desemna pe Ilie Bolojan pentru șefia Guvernului. După trei săptămâni de negocieri cu partidele politice, președintele Nicușor Dan a fost întrebat ce-l împiedică pe Ilie Bolojan să preia guvernarea. ”Am un răspuns cu trei litere, dar n-o să-l dezvălui”, a declarat Nicușor Dan, aluzie la PSD. Social-democrații s-au opus în primă fază ca Ilie Bolojan să ajungă la Palatul Victoria și au cerut un premier tehnocrat. Ulterior, președintele Nicușor Dan și liderii PSD au ajuns la o variantă de compromis: o nouă rotativă guvernamentală. Astfel, Ilie Bolojan va conduce guvernul până în primăvara anului 2027, apoi PSD va prelua ștafeta, cu un an înainte de alegerile locale și parlamentare.
Înainte să fie numit prim-ministru, Ilie Bolojan a anunțat că, pentru a reduce deficitul bugetar de 9,3%, viitorul guvern va trebui să ia măsuri nepopulare, printre care creșterea taxelor și a impozitelor. ”Nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice sunt niște profeți falși”, a spus liderul PNL.
