În plus, copiii și tinerii sunt folosiți de state ostile și de autorii amenințărilor hibride ca spioni involuntari, avertizează șefa Europol, Catherine De Bolle, într-un interviu acordat POLITICO și Die Welt. Ea consideră că cea mai mare amenințare cu care se confruntă UE în prezent din partea crimei organizate provine de la aceste grupuri care au „industrializat” recrutarea copiilor.
Europol are cunoștință de 105 cazuri în care minori au fost implicați în crime violente „comise ca un serviciu”, inclusiv 10 crime la comandă. „Cel mai grav caz” pe care Europol l-a întâlnit a fost cel al unui băiat căruia i s-a ordonat să-și ucidă sora mai mică, „ceea ce s-a și întâmplat”, a spus ea. „Este crud, nu am mai văzut așa ceva până acum”, a mărturisit Catherine De Bolle.
„Folosirea copiilor ca arme de către grupurile de crimă organizată este ceea ce se întâmplă în acest moment pe teritoriul european. Ei folosesc copiii ca arme pentru a tortura sau a ucide. Nu mai este vorba de furturi mărunte. Este vorba de crime grave”, a spus șefa Europol, potrivit News.ro
Aceste grupuri reprezintă acum cea mai mare amenințare criminală pentru Uniunea Europeană, deoarece destabilizează societatea vizând copiii și distrugând familiile, a punctat Catherine De Bolle, director executiv al Europol. Cea mai mare amenințare cu care se confruntă UE în prezent din partea crimei organizate provine de la grupuri care au „industrializat” recrutarea copiilor. „Pentru că ei sunt viitorul Uniunii Europene. Dacă îi pierzi, pierzi totul”, a arătat De Bolle.
De asemenea, războiul hibrid al Rusiei reprezintă o amenințare crescândă la adresa societății europene. De Bolle a explicat că tinerii și copiii sunt folosiți de state ostile și de autorii amenințărilor hibride ca spioni involuntari, pentru a culege informații, de pildă, despre clădirile guvernamentale.
De Bolle a avertizat, totodată, că dezvoltarea inteligenței artificiale are un impact dramatic, multiplicând criminalitatea online.
Comentariile lui De Bolle vin în contextul unei dezbateri în curs despre modul în care ar trebui supravegheat internetul și rețelele sociale pentru a preveni vătămarea tinerilor și a persoanelor vulnerabile.
CUM SE AJUNGE DE LA JOCURI LA RECRUTARE
Criminalii încep adesea procesul de ademenire a copiilor participând la jocurile lor video multiplayer, care au o funcție de chat, și câștigându-le încrederea discutând despre subiecte aparent inofensive, cum ar fi animalele de companie și viața de familie.
Apoi, trec la un chat închis, unde discută subiecte mai sumbre și conving copilul să le dezvăluie detalii personale, cum ar fi adresa. În acel moment, infractorii pot mitui sau șantaja copilul pentru a comite acte de violență, inclusiv tortură, automutilare, crimă și chiar sinucidere.
Criminalii le oferă copiilor bani pentru a comite o crimă – până la 20.000 de dolari pentru o crimă. Uneori plătesc, alteori nu.
Deși aceste rețele vizează adesea copii vulnerabili din cauza problemelor psihologice sau a hărțuirii de care au parte la școală, și copiii sănătoși și fericiți sunt expuși riscului, a subliniat De Bolle. „Este vorba și despre alții, tineri care nu sunt vulnerabili, ci vor doar pantofi noi – pantofi foarte scumpi”, a explicat ea.
Multe tentative de crimă eșuează totuși, deoarece copiii sunt neexperimentați.
„Avem și copii care nu execută ordinul și atunci, de exemplu, (infractorii) ucid animalul de companie al copilului, astfel încât acesta să înțeleagă foarte bine: «Știm unde locuiești, știm cine ești, vei asculta, iar dacă nu o vei face, vom merge și mai departe și îți vom ucide mama sau tatăl»”, îi amenință ei, a avertizat Catherine De Bolle.
Uneori, tinerii sunt chiar recrutați pentru războiul hibrid de către actori statali, a mai spus ea. „Există și actori hibrizi care caută infracțiunea ca model de serviciu – tineri infractori care ascultă statul străin, ascultă comunicațiile din jurul clădirilor”, a exemplificat ea. Însă odată ce poliția prinde un copil, infractorii îl abandonează și trec la pregătirea unui alt copil pentru a-l transforma într-o armă controlată de la distanță.
„În multe cazuri, părinții se învinovățesc pe ei înșiși. Ei nu înțeleg cum este posibil acest lucru”, a spus ea. „Problema este că nu ai acces la tot ceea ce face copilul tău și că respecți și intimitatea copiilor tăi. Dar, ca părinte, trebuie să vorbești despre pericolele internetului”, a subliniat De Bolle.
ALTE AMENINȚĂRI: DROGURI TRANSPORTATE CU SUBMARINUL ȘI FRAUDE CU AJUTORUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE
Dintre noile metode ale criminalilor cu care se confruntă Europol, două se remarcă: utilizarea așa-numitelor narco-submarine pentru a introduce droguri precum cocaina din America de Sud în UE și amplificarea tehnologiei cu inteligență artificială (AI), care alimentează o explozie a fraudelor online pe care agențiile de aplicare a legii sunt practic neputincioase să le oprească.
În loc să transporte cocaina în porturile din Hamburg, Rotterdam și Anvers prin containere, infractorii și-au diversificat metodele, a spus De Bolle. O rută cheie este navigarea cu nave semi-submersibile din America de Sud către coasta nord-atlantică a Europei, unde le întâmpină șalupe și descarcă marfa ilegală prin Portugalia, potrivit informațiilor Europol.
În timp ce Europa este acum „inundată de droguri”, organizațiile criminale pot câștiga și mai mulți bani, mai ușor, prin fraude online, subliniază șefa Europol. „Inteligența artificială este un multiplicator al criminalității”, spune ea. „Totul se face de o mie de ori mai mult și mai repede. Abuzul de inteligență artificială constă în e-mailurile de phishing – nu le mai recunoști foarte ușor, deoarece limbajul este corect”, atrage ea atenția.
De Bolle mai spune că „frauda romantică” este, de asemenea, „în plină expansiune”, deoarece „oamenii caută dragostea, inclusiv online”.
„Cu deepfake-uri și sisteme de automatizare a vocii, este foarte dificil să facă diferența față de o imagine autentică”, a adăugat De Bolle.
Ea consideră că Europol trebuie să poată accesa mesajele telefonice criptate cu autorizarea unui judecător pentru a perturba aceste rețele criminale. „Când un judecător decide că trebuie să avem acces la date, furnizorii online ar trebui să fie obligați să ne acorde acces la această comunicare criptată”. În caz contrar, „vom fi orbi și nu ne vom putea face treaba”, a avertizat directorul executiv al agenției UE de aplicare a legii.
