Competiția a reunit aproximativ 24.000 de elevi din 31 de țări.
Proiectul elevilor români a vizat proiectarea unei stații spațiale autosustenabile pentru 100.000 de oameni.
Stația este gândită ca un sistem extensibil.
Conceptul pornește de la un nucleu inițial și permite dezvoltarea progresivă, fără pierderea echilibrului structural. Scopul final este adaptarea acesteia la creștearea numărului de locuitori.
„Nava noastră este construită în așa fel încât ea să se poată extinde odată cu populația. Noi ne-am imaginat că va fi formată din trei toruri unite printr-o tijă centrală, care se învârt pentru a genera gravitație. Punctul de plecare este de 10.000 de oameni, iar pe parcurs, când populația crește, am proiectat-o astfel încât să putem adăuga și alte toruri, în multiplu de două”, a declarat Victor Alexandru Unchiașu la București FM.
Scenariul creșterii populației este integrat în proiect. Echipa a pornit de la un prag realist și a construit o logică de scalare care păstrează funcționalitatea sistemului.
„Noi am luat inițial cam 10.000 de persoane specializate în proiect, iar ulterior populația ar putea crește la aproximativ 100.000. Este o provocare pentru că trebuie să descrii structura, agricultura și toate sistemele necesare funcționării” , a spus Luca Aurelian Anghelescu,.
Generarea gravitației este esențială pentru viața pe termen lung. Soluția tehnică propusă implică o mișcare de rotație a unor structuri circulare, dar această rotație introduce riscuri de dezechilibru care trebuie controlate. Elevii români obțin performanțe internaționale. a declarat Victor Unchiașu.
„Un tor se învârte într-o direcție, iar celălalt în direcția opusă, pentru a neutraliza efectul Coriolis și a menține stabilitatea navei. Dacă unul se învârte spre stânga, celălalt trebuie să se învârtă spre dreapta, astfel încât stația să rămână în echilibru”, a adăugat Victor Alexandru Unchiașu.
Stația are sisteme active care intervin când apar perturbații externe, cum ar fi impactul cu particule din spațiu. Luca Anghelescu a mai declarat: „Avem și sisteme de propulsie care intervin dacă apar perturbații, de exemplu în cazul unui val de microasteroizi. Chiar dacă punctul Lagrange este stabil, unele deviații pot afecta traiectoria și trebuie corectate”.
Proiectul include detalii concrete despre dimensiuni și organizare, cu separarea clară a funcțiilor în interiorul stației.
Spațiul este împărțit în funcție de condițiile de gravitație. Organizarea ține cont de nevoile reale ale locuirii. Zonele fără gravitație sunt rezervate funcțiilor tehnice, nu vieții cotidiene.
„Lumea trăiește în zona cu gravitație, nu în zero G. De aceea am separat funcțiile și am folosit zona centrală pentru activități care nu necesită condiții similare cu cele de pe Pământ”, a menționat Luca Aurelian Anghelescu.
