Germania elaborează planuri de extindere rapidă a rețelei sale de buncăre și adăposturi antiatomice, a declarat cel mai înalt oficial guvernamental din domeniul protecției civile.
El a avertizat că statul trebuie să fie pregătit pentru un atac din partea Rusiei în următorii patru ani, conform The Guardian.
Ralph Tiesler, șeful Biroului federal de protecție civilă și asistență în caz de dezastre (BBK), a declarat că cea mai mare economie a Europei trebuie să se trezească la realitatea conflictelor și că, în starea sa actuală, Germania nu este pregătită corespunzător, arată news.ro.
„Pentru o lungă perioadă de timp, în Germania a existat o convingere larg răspândită că războiul nu era un scenariu pentru care trebuia să ne pregătim. Acest lucru s-a schimbat. Suntem îngrijorați de riscul unui război major de agresiune în Europa”, a declarat el pentru Süddeutsche Zeitung.
Tiesler a făcut apel la un efort național de localizare și transformare a tunelurilor, stațiilor de metrou, garajelor subterane, parcărilor și pivnițelor clădirilor publice în adăposturi de protecție pentru „a crea rapid spațiu pentru 1 milion de persoane”. El a declarat că agenția sa va prezenta un plan cuprinzător în cursul acestei veri.
El a adăugat că țara se află într-o cursă contracronometru, iar a se baza pe construirea de noi buncăre este insuficient. Astfel de adăposturi ar necesita mult timp pentru planificare și construcție și ar fi foarte costisitoare, a spus Tiesler. Prin urmare, structurile existente trebuiau să fie examinate îndeaproape și mai imediat.
Invazia continuă a Rusiei în Ucraina a provocat temeri în alte țări, în special în statele baltice, dar și în Polonia și Germania, că Moscova ar putea deschide noi fronturi în Europa.
Din cele aproximativ 2 000 de buncăre și camere de protecție din Germania, rămase în urma războiului rece, doar 580 sunt în stare de funcționare și majoritatea au nevoie de renovări de milioane de euro.
Acestea ar adăposti aproximativ 480 000 de persoane, adică doar o jumătate de procent din populația Germaniei.
În comparație, BBK a declarat că Finlanda are 50 000 de camere de protecție, ceea ce înseamnă spațiu pentru 4,8 milioane de persoane, sau 85% din populația sa.
Tiesler a afirmat că trebuie depuse eforturi și pentru perfecționarea sistemelor de informare, cum ar fi aplicațiile și indicatoarele rutiere, pentru a comunica publicului locurile exacte în care ar putea căuta adăpost, precum și pentru modernizarea sirenelor de avertizare.
Aplicațiile de avertizare existente trebuie, de asemenea, să fie mai bine protejate împotriva hackerilor, a spus el.
Acesta a îndemnat guvernul lui Friedrich Merz să se asigure că există fonduri pentru punerea în aplicare a planurilor agenției sale. Guvernul a fost de acord că planurile sunt necesare, dar încă nu a stabilit în mod oficial fondurile.
Se așteaptă ca banii să fie puși la dispoziție din miliardele deblocate după ce parlamentul a suspendat frâna de îndatorare a Germaniei în martie, permițând efectuarea unor cheltuieli mari în domeniul militar, al infrastructurii vitale - cum ar fi podurile și drumurile care le permit să transporte tancuri și provizii - și al apărării civile.
Serviciile de informații și structurile de securitate cibernetică, care au nevoie vitală de investiții, sunt, de asemenea, în competiție pentru fonduri.
Tiesler a estimat că vor fi necesare cel puțin 10 miliarde de euro (8,4 miliarde de lire sterline) în următorii patru ani pentru a acoperi nevoile de apărare civilă și cel puțin 30 de miliarde de euro în următorul deceniu.
De asemenea, el a solicitat înființarea unui serviciu de protecție civilă obligatoriu sau voluntar și a îndemnat cetățenii să contribuie la creșterea rezistenței țării prin aprovizionarea cu provizii de urgență în caz de penurie de energie și apă. „Apelul nostru este: faceți provizii suficiente pentru 10 zile, dacă este posibil”, a declarat el pentru ziar, reflectând apelurile similare ale altor guverne europene.
„Dar chiar și o rezervă pentru cel puțin 72 de ore ar fi foarte utilă”, a adăugat Tiesler. „Aceasta poate fi folosită pentru a acoperi întreruperile minore din viața de zi cu zi”.
