Datele INS arată că ponderea populației tinere (sub 15 ani) și adulte (15 - 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, în timp ce în cazul populației vârstnice (65 ani și peste) ea va crește la 25,9%, față de 20,3% ,în 2025. În total, populația României este estimată la 15,633 milioane persoane în anul 2080, în scădere cu 341 milioane persoane, ceea ce înseamnă cu 17,9% mai puțin fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025.
Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%, potrivit prognozelor INS.
La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României era de 19.043.200 locuitori. Populația feminină a fost majoritară - 9,752 milioane persoane care reprezintă 51,2% din totalul populației rezidente.
În mediul urban locuiesc 9,770 milioane persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării (51,3%), conform datelor INS.
Printre factorii considerați răspunzători de scăderea populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă, se numără scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională sau schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite.
La 1 ianuarie 2025, comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0-14 ani) cu 92,2 mii persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,4%) în totalul populației rezidente și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 20,0% la 20,3% (45,1 mii persoane).
Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în creștere cu 22,6 mii persoane față de începutul anului 2024. În cadrul populației adulte s-a mărit ponderea grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani și 55-59 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 30-34 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 50-54 ani și 60-64 ani.
Vârsta medie a populației rezidente a României este în creștere, atingând nivelul de 42,8 ani la data de 1 ianuarie 2025. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 131,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025), conform datelor INS.
La 1 ianuarie 2025, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populația rezidentă a țării.
În schimb, regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) are o pondere de doar 8,8% în populația rezidentă a țării.
Regiunea de dezvoltare București–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 85,6% din populația totală a regiunii.
INS mai precizează că sporul natural al populației rezidente, în 2025, a continu-at să fie negativ (de -104,1 mii persoane), valori negative înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile țării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-21,4 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-7,3 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-16,9 mii persoane), Nord-Est (-15,6 mii persoane) și Sud-Vest Oltenia (-14,4 mii persoane), conform datelor INS.
România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2025, potrivit Eurostat. Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania (83577,1 mii locuitori), iar țara cu cea mai mică populație este Malta (574,3 mii locuitori).
