Rezultatele 1 - 25 din 838 pentru "banci"

Guvernul împrumută în fiecare an sume mari de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la un nivel foarte ridicat și anul următor, dar și pentru a achita, proces numit rostogolire, datoria veche ajunsă la scadență. Anul acesta, din suma totală de 86,9 miliarde lei pe care statul urmează să o împrumute, 40,6 miliarde de lei sunt datorie nouă, necesară pentru acoperirea deficitului bugetar, iar 46,3 miliarde lei sunt împrumuturi contractate pentru a putea plăti datoriile vechi ce ajung anul acesta la scadență. Cele mai încărcate luni la plata datoriilor sunt februarie, aprilie, septembrie și octombrie, în timp ce lunile iulie și decembrie, fără scadențe, dar și iunie, cu doar 50 de milioane de lei, sunt cele mai relaxate.

Xerox Holdings a anunțat că și-a asigurat o finanțare de 24 miliarde de dolari în vederea preluării producătorului american de computere HP, la câteva săptămâni după ce HP a respins o ofertă nesolicitată din partea Xerox, citând, printre altele, îndoieli cu privire la abilitatea companiei de a strânge banii necesari achiziției.

Guvernul a decis, luni, prin ordonanță de urgență, eliminarea taxei pe activele bancare, precum și cerințele de capitalizare pentru fondurile private de pensii, prevăzute în OUG nr. 114/2018. Guvernul și-a angajat, la finele anului trecut, răspunderea în Parlament pe toate aceste modificări, dar după ce PSD a sesizat proiectul la Curtea Constituțională, modificările nu pot intra în vigoare până la decizia instanței. Executivul a înghețat, prin noua ordonanță, indemnizațiile demnitarilor, dar nu a mai interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public, așa cum era prevăzut în proiectul din Parlament.

Guvernul vrea ca în următorii ani să împrumute de pe piețele externe în medie circa 5-6 miliarde de euro pe an, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro. Suma ar urma să varieze în funcție de evoluția necesităților de finanțare și ar putea depăși astfel, cele 5 miliarde de euro împrumutate de stat de pe piețele externe în 2019, prin cele două ieșiri, din martie, când a fost luată o sumă record de 3 miliarde de euro, și iulie, când guvernul de la acel moment a atras alte 2 miliarde de euro.

Ministerul Finanțelor Publice a planificat, în luna ianuarie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount și 4,1 miliarde de lei prin șapte emisiuni de obligațiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 615 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Băncile globale au anunțat anul acesta cele mai masive reduceri de locuri de muncă din 2015, în contextul încetinirii economice și adaptării la era digitală. Peste 80% din tăierile de posturi anunțate sunt în Europa, unde dobânzile negative vin în completarea îngrijorărilor legate de evoluția economiei și a incertitudinilor politice și comerciale.

Aproape 5.000 de persoane au contractat credite cu dobândă subvenționată de stat, prin programul "Investește în tine", până la finele lunii septembrie, 2.000 fiind tineri cu vârsta de până la 26 de ani, iar restul, adulți cu vârstă de 26-55 de ani. Plafonul garanțiilor care puteau fi emise în 2019 în cadrul programului a fost stabilit la 1 miliard de lei.

Explozia deficitului bugetar în ultimele luni ale anului a pus Ministerul Finanțelor în situația de a avea brusc un necesar de finanțare mult mai mare decât cel planificat. În noiembrie, planul de împrumuturi pentru tot anul 2019 a fost modificat de la aproape 73 de miliarde de lei inițial la 90 de miliarde de lei și, chiar dacă a accelerat cât a putut împrumuturile din piața internă, în lei și valută, ministerul a rămas, cel mai probabil, cu un necesar neacoperit de circa 9 miliarde de lei. În contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis că banca centrală nu agreează acoperirea sumei din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor, Trezoreria este nevoită să acopere această sumă, sau măcar cea mai mare parte a ei, din împrumuturi pe termen scurt luate de la băncile comerciale.

Lichiditatea în exces din sistemul bancar s-a redus cu o treime în noiembrie, la circa 3,4 miliarde de lei, la cel mai redus nivel de după iulie.

Anul acesta, din peste 2.000 de cereri de conciliere cu băncile și IFN-urile, formulate de consumatori, aproximativ 11% au fost clasate de instituțiile financiar-bancare, din motive obiective, a anunțat marți Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.

La 17 ani de la pronunțarea falimentului Băncii Turco Române, unul dintre cele mai răsunătoare de la începutul anilor 2000, și la 7 ani după condamnarea definitivă la închisoare cu executare a lotului de persoane găsite responsabile pentru devalizarea instituției de credit, liderul lotului și fostul proprietar și șef al băncii, omul de afaceri turc Cortuk Kamuran, un apropiat al fostului președinte al Turciei Suleyman Demirel, trăiește în Statele Unite, unde autoritățile nu recunosc condamnarea sa penală în România. În același timp, de la distanță, Kamuran continuă și în momentul de față să încerce să obțină desființarea pedepsei în justiția românească.

Banca italiană UniCredit, prezentă și pe piața românească, a anunțat marți că va desființa 8.000 de locuri de muncă la nivel global până în 2023.

Guvernul a împrumutat în noiembrie de pe piața internă 8,2 miliarde de lei în lei și euro, o sumă foarte ridicată, cea mai ridicată începând cu luna iulie, când statul a ieșit pe piața externă, de unde a luat doua miliarde de euro. Deși suma de 8,2 miliarde de lei este peste ținta indicativă de 5 miliarde lei anunțată pentru noiembrie, Ministerul Finanțelor rămâne cu un necesar de finanțare care s-ar putea situa în decembrie la circa 16-17 miliarde de lei, având în vedere noul deficit din rectificarea bugetară. Totalul împrumuturilor pentru primele 11 luni a ajuns la 73,6 miliarde lei, dar necesarul de finanțare al Guvernului pentru tot anul se va situa la 90 de miliarde de lei.

Prim-ministrul Ludovic Orban a anunțat, miercuri, că Guvernul lucrează la o serie de modificări la Ordonanța de Urgență nr. 114/2018, prin care care au fost introduse taxe în sistemul bancar, energetic și de telecomunicații, luând în calcul inclusiv angajarea răspunderii în Parlament pentru aceste modificări. Orban a precizat că modificările ar trebui promovate până la finele anului, iar Guvernul își va angaja răspunderea în lipsa unui acord în Parlament asupra modificărilor.

Persoanele fizice au obținut de la bănci și instituții financiare nebancare beneficii ce depășesc 2 milioane de euro ca urmare a concilierii derulate prin Centrul de soluționare alternativă în domeniul bancar. Numărul de cereri de la consumatori a crescut cu peste 45% față de 2018, dar în continuare băncile refuză în unele cazuri să intre în procedură, deși motivele sunt unele nejustificate. Totodată, mai există și bariere legislative pentru care cererile clienților nu pot fi soluționate.

Consiliul Patronatelor Bancare din România și Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci au semnat un acord pentru pregătirea angajaților în domeniul digitalizării prin cursuri online plătite de bănci.

Datoriile gospodăriilor americane au crescut în perioada iulie-septembrie 2019 pentru al 21-lea trimestru consecutiv, în condițiile în care mai multe gospodării au contractat credite pentru a cumpăra case sau pentru a-și refinanța actualele ipoteci, arată un raport publicat miercuri de Banca Rezervei Federale din New York, transmite Bloomberg.

În Beirut, capitala Libanului au fost ieri proteste de stradă în contextul în care cetățenii au avut acces restricționat la banii lor din bănci, iar țara riscă un faliment suveran.

Randamentul capitalurilor în sistemul bancar a scăzut cu aproape 20% în septembrie 2019 față de anul anterior, arată datele prezentate de directorul direcției de Stabilitate din BNR. Băncile mari au un nivel ridicat al profitabilității, în timp ce băncile mici nu reușesc să genereze suficiente profituri ca urmare a costurilor ridicate de funcționare. Eugen Rădulescu avertizează că acestea din urmă vor fi primele care vor dispărea dacă nu reușesc să schimbe modelul de business și să se transforme în bănci electronice.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate din Banca Națională a României, spune că inițiativele legislative, legate de funcționarea mediului bancar, cum sunt cele existente acum în Parlament, afectează creditarea și crește prima de risc a țării, inclusiv pentru simplul motiv că sunt discutate, chiar dacă nu ajung să fie aplicate. Rădulescu adaugă că Legea privind darea în plată avea potențialul să genereze pierderi imense pentru bănci, și că cel mai mult au apelat la lege cei cu venituri ridicate și un grad de îndatorare redus.

Cetățenii cu credite trăiau liniștiți până în toamna lui 2017, când un aparent episod singular, un eveniment de piață, din “factori exogeni”, avea să le crească ratele cu circa o cincime. Deponenții, care finanțează sistemul, au avut neplăcerea să ia și mai puțin în termeni reali din economisiri. De câștigat au câștigat băncile, care au luat o marjă mai mare fără să facă nimic. Apoi a venit guvernarea PSD să ceară mai mult din profitul băncilor la buget.

Guvernul a împrumutat în luna octombrie 4,3 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat către bănci și investitori, cu circa 300 de milioane de lei mai mult față de ceea ce a anunțat la începutul lunii, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele 10 luni din acest an a urcat astfel la 65,5 miliarde de lei, 90% din necesarul anunțat pentru întreg anul. După ce în septembrie Ministerul Finanțelor a avut oarecare probleme la obținerea de împrumuturi, cu trei licitații ratate, în octombrie lucrurile au mers ceva mai bine pentru stat. A împrumutat mai mult decât a anunțat, chiar dacă la costuri ușor mai ridicate pe unele maturități, o singură licitație fiind ratată, cea de pe 10 octombrie, ziua în care în Parlament se vota moțiunea de cenzură.

Președinții celor mai mari bănci din România vin la conferința la care celebrul economist american Nouriel Roubini, care a prezis cu doi ani înainte criza financiară din 2008, fiind azi unul dintre cei mai renumiți analiști la nivel mondial, va prezenta, la București, starea reală a economiei mondiale și perspectiva izbucnirii unei noi crize, cu caracteristici diferite de cea anterioară. El va analiza, printre multe altele, implicațiile războiului comercial dintre SUA și China, va explica pe larg ce impact va avea Brexitul, anticipând și cum va fi afectată România de astfel de evenimente și de evoluțiile din piețele financiare.

Aproape 60% din băncile existente la nivel global ar întâmpina probleme majore în cazul unei recesiuni și trebuie să acționeze cât mai repede în direcția schimbării modelului de business, tăierii costurilor și consolidării, potrivit unui raport al de firmei de consultanță McKinsey.